În prima parte a investigaţiei v-am prezentat averile, afacerile şi interesele şefilor de la Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Agenţia de Achiziţii Publice, Serviciul Vamal, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Consiliul Concurenţei, Biroul de Relaţii Interetnice, Inspecţia Financiară, Agenţia Medicamentului, Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură şi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor. Azi continuăm să vă arătăm detalii despre proprietăţile şi interesele altor conducători ai unor instituţii importante. 

Directorii ANRE: case de milioane, salarii grase şi omisiuni în declaraţii

Consiliul Agenţiei Naţionale de Reglementare în Energetică este format din patru directori, dintre care unul – general, cu atribuţii împărţite pe diverse domenii. O anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice, realizată împreună cu Ziarul de Gardă arată că directorii de la ANRE au averi impresionante, iar unele dintre acestea lipsesc din declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate.

Sergiu Ciobanu este director general al ANRE din iulie 2013. Nici într-o declaraţie cu privire la venituri şi proprietăţi, depusă de Sergiu Ciobanu de când e funcţionar, acesta nu a indicat vreo locuinţă, ci doar salariul de la instituţiile la care a activat şi, mai nou, o Skoda, fabricată în 2008 şi procurată în 2009. Directorul general al ANRE este cununat religios cu o interpretă, cu nume de scenă Roxana. Căsătoria celor doi nu a fost înregistrată la Oficiul Stării Civile. Numele real al cântăreţei este Oxana Gotinjan. Cei doi au locuit anterior într-un apartament pe strada Sadoveanu din Chişinău, înregistrat pe numele unui copil dintr-o relaţie anterioară a Oxanei. Femeia conduce un BMW, dar nici într-o declaraţie a funcţionarului, maşina nu apare. La fel cum nu apare nici apartamentul în care cei doi au locuit, dar nici firma Oxigot SRL, fondată şi administrată de Oxana Gotinjan din noiembrie 2005. Aceasta are activităţi declarate în comerţ, un capital social de 5.400 de lei şi este înregistrată în apartamentul în care au locuit Sergiu şi Oxana pe strada Sadoveanu. Despre firma nedeclarată a partenerei de viaţă, directorul general al ANRE a precizat: „Nu a activat niciodată firma asta. Totodată, nu puteam s-o declar pentru că noi nu suntem căsătoriţi oficial.”

Octavian Lungu este director şi membru al Consiliului de Administraţie al ANRE din ianuarie 2014. Începând cu iunie 2013, a fost consilier al ministrului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, dar şi preşedinte al consiliilor de administraţie ale Air Moldova, MoldAtsa şi Aeroport Handling. Anterior, a ocupat funcţii de conducere în întreprinderi din domeniul finanţelor, printre care şi Victoria Asigurări. În această perioadă, înainte de a ajunge la ANRE, Lungu şi-a construit o casă de lux, care potrivit documentelor se află în oraşul Codru din municipiul Chişinău. Imobilul ar avea o valoare de piaţă de peste cinci milioane de lei. În declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru 2013, Octavian Lungu a arătat că a construit casa în perioada 2001-2012, apoi fiind dată oficial în exploatare. Locuinţa este înregistrată pe numele său şi al soţiei, Stela. Soţii Lungu mai deţin două terenuri pentru construcţii, o maşină de model Mazda, dar şi peste 800.000 de lei în conturi bancare. Octavian Lungu este şi fondator la două SRL-uri: Danisan Consult şi Universal Motors. Primul a fost fondat în mai 2008 şi oferă activităţi de consultare pentru afaceri. În 2013, Octavian Lungu a participat la fondarea Universal Motors, firmă specializată în comerţul cu autovehicule. Directorul ANRE deţine aici 45%. Parteneri îi sunt Dorin Procopciuc (5%), Boris Verlan (5%) şi Alexei Rogov (45%). În aprilie 2015, averea lui Octavian Lungu a ajuns sub lupa Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), după o sesizare a Centrului Naţional Anticorupţie (CNA). Instituţia a stabilit că, în 2013, Lungu a avut venituri în sumă de 2,7 mii de lei de la SRL Prime Management, fondată şi administrată de Vladimir Plahotniuc, pe care însă nu le-a declarat. În explicaţiile făcute la CNI, Lungu a spus că „această scăpare a fost neintenţionată, şi suma rezultă dintr-un contract de prestări de servicii semnat cu SRL Prime Management”. CNI a decis să claseze cauza „pentru că s-a constatat că nu există circumstanţe din care să rezulte încălcarea intenţionată a regimului juridic în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate a datelor inexacte sau incomplete”.

Şi Ghenadie Pârţu, un alt director al ANRE, a ajuns în atenţia CNI. Acesta, la fel ca şi colegul său, a scăpat basma curată, deşi a completat declaraţia cu privire la venituri şi proprietate cu mai multe omisiuni. Pârţu a fost verificat tot ca urmare a unei sesizări făcute de CNA la 23 ianuarie 2015. Instituţia a constatat că acesta deţine o semiremorcă, un camion şi un tractor, o construcţie accesorie casei sale de locuit, un apartament, un teren, dar şi faptul că soţia sa deţine o cotă parte într-o societate comercială, bunuri pe care nu le-a indicat în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate. Totodată, acesta nu a declarat veniturile obţinute în 2013 din alte surse decât ANRE, patru conturi bancare şi cote părţi într-un SRL şi într-o întreprindere individuală. Şi de această dată cauza a fost clasată. Conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate pe anul 2014, funcţia de director al ANRE i-a adus lui Ghenadie Pârţu un salariu pentru tot anul de 628.000 de lei, adică 52.000 de lei pe lună, iar soţia sa, angajată la Moldtelecom, a câştigat alţi 150.000 de lei. Alţi 74.000 de lei, familia Pârţu i-a câştigat din dividendele de la un SRL, deţinut de soţie, pe care nu-l declarase cu un an mai devreme.

Şi Iurie Onica, cel de-al patrulea director ANRE, deţine o avere de invidiat. Are 38 de ani şi până a deveni director la ANRE a fost şef la firma proprie, Onica Comerţ SRL. Conform informaţiilor din declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietate pe anul 2014, acesta s-a mutat în casă nouă, de aproape 200 de metri pătraţi, cu o valoare cadastrală de aproape un milion de lei. Până atunci, Onica şi soţia sa au locuit într-un bloc de elită, cu doar câteva apartamente, pe strada Vasile Nauc, unde familia sa deţine o locuinţă de 100 de metri pătraţi. Tot în 2014, Onică a încasat de la ANRE un salariu de 624.000 de lei, adică 52.000 pe lună, a vândut două terenuri pentru construcţii cu 200.000 de lei şi a contractat trei credite, cu o valoare totală de 1,3 milioane de lei. În 2013, când abia a ajuns la ANRE, şi-a luat un Land Rover Discovery, contra 350.000 de lei, în baza unui contract de împrumut.

Conform informaţiilor de la CÎS, Onica este în continuare administrator şi fondator al Onica Comerţ SRL, fondată în 2007, având activităţi de import, fabricare, depozitare şi comercializare a materialelor chimice, toxice, a produselor chimice şi de menaj, dar şi alte tipuri de comerţ. Firma este înregistrată într-un apartament de pe strada Cuza Vodă, care a aparţinut anterior familiei Onica. De asemenea, Iurie Onica este proprietarul unei case de 100 de metri pătraţi, situată într-un cartier de vile de la marginea Chişinăului. Imobilul a intrat în posesia lui Onica printr-un contract de vânzare-cumpărare înregistrat la Cadastru pe 17 iunie 2014. În aceeaşi zi locuinţa a fost pusă în gaj, pentru un credit de 1,1 milioane de lei, la Eximbank. Peste trei luni, Onica ia un nou credit, de 150.000 de lei, de la aceeaşi bancă, cu termenul final de rambursare - august 2029. Terenul de 0,066 hectare pe care este construită casa a aparţinut, din 2004, lui Dorin Damir, despre care presa a scris că ar fi finul lui Vladimir Plahotniuc. În 2011 acesta a vândut terenul lui Iurie Dogotari, care, la rându-i, l-a vândut, în 2013, soţilor Serghei şi Galina Vacari. Tot în 2013 familia Vacari a şi început construcţia imobilului aflat acum în posesia şefului de la ANRE.

Ghenadie Sajin, şef al Inspecţiei de Stat în Construcţii: apropiatul lui Vlad Plahotniuc cu apartament de 1,5 milioane de lei

La sfârşitul lunii aprilie 2015, Ghenadie Sajin a fost numit în funcţia de şef al Inspecţiei de Stat în Construcţii. Acesta a fost admi­nis­tra­tor la firma Fin­par Invest, afi­li­ată lui Pla­ho­t­niuc. Conform legii, a trebuit să renunţe la acest post în favoarea funcţiei de şef la o instituţie de stat, unde ridică un salariu lunar de doar 6.000 de lei pe lună. Compania Fin­par Invest, cu un capital social de 498 de milioane de lei, are activităţi declarate în cumpărarea/vânzarea/închirierea bunurilor imobiliare proprii şi deţine blo­cul de pe strada D. Can­te­mir 1/1, unde este amplasat GBC-ul lui Pla­ho­t­niuc, dar şi tere­nul hote­lu­lui Nobil. În ulti­mii ani, firma a obţi­nut, prin jude­cată, mai multe tere­nuri din Capitală. Despre Sajin presa scrie că ar fi cumnatul fostului procuror general, Valeriu Zubco, alături de care a participat acum trei ani, la vânătoarea ilegală din rezervaţia "Pădurea Domnească", soldată cu moartea omului de afaceri Sorin Paciu, despre care presa scria că i-ar fi fost fin. În dosarul penal pornit în acest caz, Sajin a avut statut procesual de martor, nu de inculpat. 

O anchetă realizată anterior de Centrul de Investigaţii Jurnalistice în colaborare cu Ziarul de Gardă, imediat ce Sajin a fost numit în funcţie, a scos la iveală activitatea funcţionarului şi numeroasele afaceri afiliate lui Plahotniuc, în care a fost implicat pe parcursul anilor. Astfel, Sajin a fost angajat încă la 18 ani în sovhozul „Lopatnic”. În perioada 1995-1997 a deţinut funcţia de director la SRL Anghelo, agent economic care astăzi, cu această denumire, lipseşte din registrele oficiale. Cel mai probabil este vorba despre Grupul Financiar Moldo-American „Angels”, fondat de Plahotniuc, care astăzi figurează ca „Angel-S” (agenţie de publicitate - n.r.), având adresa pe bulevardul D. Cantemir 1/1, acolo unde se ştie că este şi „reşedinţa” oficială a lui Plahotniuc. Ulterior, din 1997 până în 2014, Sajin a fost director la SRL Arbitru, o altă firmă care nu are tangenţă cu domeniul construcţiilor. Conform informaţiilor de la CÎS, această firmă este una de producere şi comerţ şi se ocupă cu intermedieri pentru vânzarea materiei prime agricole, animalelor vii sau comerţ. În 2008-2010, Sajin a fost director la ICS Drive SRL, firmă care deţine cunoscutul club de noapte cu acelaşi nume. Din 2009, Sajin a ajuns la Finpar Invest. Iniţial, în calitate de director adjunct, în scurt timp devenind director. Deşi, la prima vedere, Finpar Invest ar părea să aibă legături cu sfera construcţiilor, având interese în domeniu, în realitate, acest SRL este departe de a-i oferi lui Sajin „experienţa vastă” la care se referea Anatolie Zolotcov, viceministru şi preşedintele Comisiei de concurs care l-a desemnat învingător pe Sajin. Finpar Invest, Vlad Plahotniuc şi Ghenadie Sajin au un trecut mai mult decât comun. Într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice, reporterii relevau că Finpar Invest este şi proprietara a trei apartamente din blocul din centrul Capitalei în care locuieşte familia Plahotniuc. Finpar Invest are mai multe interese în construcţii, planificând, în timpul apropiat, să construiască un hotel în Grădina Publică "Ştefan cel Mare", lângă cinematograful „Patria”. Proiectul promovat de această firmă a provocat nemulţumirea societăţii. Acelaşi SRL deţine insulele din Parcul „La Izvor”, dar şi alte terenuri în Chişinău şi în alte oraşe ale ţării, pe care ar urma să demareze construcţii.

Potrivit declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate pentru 2014, funcţionarul de la Construcţii a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei de la Finpar Invest. Acesta mai declară că are în proprietate cinci terenuri: unul pentru construcţii, procurat în 2011 cu circa 7.000 de lei, iar celelalte dobândite prin moştenire – unul pentru construcţii şi trei agricole, cu o valoare cadastrală totală de aproape 73.000 de lei. Sajin mai deţine, din 2008, un apartament de 262,7 metri pătraţi, cu o valoare cadastrală de aproape 1,5 milioane de lei, precum şi o casă şi două construcţii accesorii, obţinute prin moştenire în 2012, cu o valoare cadastrală totală de doar 70.000 de lei. Funcţionarul mai are în proprietate două automobile de model Toyota Land Cruiser, achiziţionate în 2012 şi, respective, 2014, cu 250.000 şi, respectiv, 400.000 de lei.
 
Continuarea citiţi pe anticorupţie.md