„Am început să ne îndreptăm în direcţia bună", a declarat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă la sediul din Bruxelles al Alianţei. „După mulţi ani de reduceri substanţiale ale cheltuielilor de apărare, tăierile au fost acum practic stopate de aliaţii europeni şi Canada", a subliniat Stoltenberg.

Nu toate marile state europene urmează însă această linie. Marea Britanie, Franţa şi Italia şi-au redus bugetele de apărare anul trecut, tăierea cea mai masivă, de 12,4%, operând-o guvernul de la Roma.
Reduceri ale cheltuielilor de apărare au avut şi SUA şi Canada. Statele Unite au furnizat totuşi 72% din bugetul de apărare total al NATO pe 2015. Washingtonul şi-a exprimat în mod repetat nemulţumirea legată de faptul că trebuie să acopere o parte disproporţionată din aceste cheltuieli.

În 2014, liderii majorităţii statelor membre s-au angajat să crească bugetele de apărare ale ţărilor lor la 2% din PIB în termen de 10 ani. În prezent, doar o parte din membrii Alianţei au atins acest obiectiv.
„Toţi trebuie să facem mai mult. Pentru că, spre est şi spre sud, ne confruntăm cu cea mai mare provocare de securitate dintr-o generaţie", a subliniat Stoltenberg.
„Având în vedere provocările pentru securitatea euro-atlantică, este esenţial ca membrii NATO să-şi menţină angajamentul de a investi în apărare. NATO nu poate face, la nesfârşit, mai mult cu resurse mai puţine", a pledat secretarul general în raportul său pe 2015.