Nu se ştie deocamdată dacă în cadrul vizitei de marţi a premierului moldovean, Pavel Filip, la Bucureşti s-a discutat despre anumiţi paşi concreţi pe care ar urma să-i întreprindă Chişinăul pentru a primi banii, dar presa de la Chişinău menţionează cel puţin două necesităţi urgente: înlocuirea procurorului general şi adoptarea noii legi cu privire la Procuratură şi înlocuirea guvernatorului Băncii Naţionale şi „închiderea robinetului” (reformarea sistemului bancar) prin care s-a scurs miliardul de dolari din sistemul bancar la sfârşitul anului 2014. Aceste solicitări de reformă se regăsesc şi în lista condiţiilor puse de FMI pentru deblocarea negocierilor în vederea semnării unui nou acord de împrumut cu Republica Moldova.

România aşteaptă evaluarea FMI

Misiunea FMI va veni la Chişinău, într-o vizită de evaluare, cel mai probabil în luna februarie, dacă protestele stradale nu vor răsturna până atunci piramida puterii. Premierul Pavel Filip a declarat, după revenirea de la Bucureşti, că „Moldova ar putea avea negociat un nou acord cu FMI în luna martie 2016”, o invitaţie către FMI urmând a fi transmisă miercuri.

„Nu vom aştepta semnarea acordului cu FMI (pentru alocarea primei tranşe de 60 milioane de euro din creditul românesc – n.n.), dar vom aştepta prima vizită a reprezentanţilor FMI în Moldova. Aşteptăm să vedem angajamentele concrete ale Guvernului Filip”, a declarat marţi premierul român Dacian Cioloş. Deocamdată, a precizat Cioloş, România va acorda Moldovei ajutor de primă necesitate pentru familiile sărace: „Guvernul României se angajează să ajute cetăţenii din Moldova a căror situaţie financiară este dificilă. Mă refer la produsele strict necesare: produse alimentare şi pentru încălzire pe timp de iarnă”, a adăugat premierul român. „Cetăţenii din Republica Moldova au de la autorităţile de la Chişinău aşteptări clare, nemulţumiri justificate. Încurajăm Guvernul să ţină legătura cu reprezentanţii societăţii civile, să asculte doleanţele şi aşteptările şi să continue parcursul european”, a adăugat Dacian Cioloş la întâlnirea cu Pavel Filip.

Ion Sturza: „Pavel Filip este fidel până la fanatism” lui Plahotniuc

Premierul moldovean se pare că a înţeles mesajul autorităţilor române. Într-un interviu acordat după întrevederile avute la Bucureşti, premierul moldovean a menţionat că „dacă populaţia şi partenerii externi nu vor simţi reformele, această clasă politică nu mai are nici o şansă”. Pe de altă parte, ex-premierul moldovean Ion Sturza susţine că îl cunoaşte pe Pavel Filip de vreo 20 de ani şi, deşi susţine că este „un om muncitor şi tenace, dar fără mari fantezii”, este „fidel până la fanatism „liderului””, sugerând că „liderul” lui Filip în momentul acesta este controversatul oligarh Vlad Plahotniuc, finanţatorul PD, cel care a încercat să preia funcţia de prim-ministru, dar a fost respins de şeful statului, Nicolae Timofti, din cauza suspiciunilor de corupţie.

La rândul lor, analiştii politici neafiliaţi puterii de la Chişinău susţin că Moldova se află într-o capcană: pe de o parte, Moldova are nevoie de un guvern capabil să menţină ţara pe linia de plutire şi care să asigure implementarea Acordului de Asociere cu UE, dar pe de altă parte există percepţia generală că un guvern controlat de PD nu poate asigura reformele dorite de cetăţeni, din simplul motiv că implementarea acestor reforme ar însemna distrugerea mecanismului mafiot creat de regimul oligarhic şi trimiterea la puşcărie a 90% din cei care fac parte astăzi din conducerea Republicii Moldova.

Capcana

„Nu văd cum un guvern, încropit prin şantaj şi prin cumpărarea deputaţilor, votat în obscuritate, fără a pune măcar în dezbatere programul de guvernare şi care a depus jurământul nu se ştie cui la miez de noapte, în lipsa presei, poate fi eficient şi poate merge ferm pe calea reformelor pe care partenerii externi le cer imperios. Nu cred că actualul parlament are voinţă politică să facă reforme. Poţi face mutări de personal, dar, dacă nu există voinţă, totul e în van. De aceea, anticipatele par a fi soluţia dacă se doresc schimbări adevărate”, consideră ex-ministrul Educaţiei, Maia Sandu, care s-a angajat în crearea unei alternative politice pro-europene în Moldova.

Republica Moldova are însă nevoie de bani în regim de urgenţă, deoarece în buget nu sunt bani nici pentru achitarea salariilor şi pensiilor pentru luna februarie, nemaivorbind de alte cheltuieli curente. Prima tranşă (de 60 milioane de euro) din creditul românesc de 150 milioane de euro (promis de România pe o perioadă de 5 ani, la o dobândă de 1,5%), ar fi suficientă pentru a acoperi cheltuielile bugetare pentru aproape două luni. Premierul Pavel Filip spune că măsurile de relansare economică pe care intenţionează să le aplice vor începe să dea rezultate abia peste 4-5 luni.

Acordul privind asistenţa rambursabilă a fost semnat de ex-premierii României şi Republicii Moldova, Victor Ponta şi Valeriu Streleţ, la 7 octombrie 2015, la Bucureşti. Deşi a fost votat de Parlamentul României, preşedintele Klaus Iohannis nu a semnat legea privind acordul de împrumut, invocând criza politică de la Chişinău şi demiterea guvernului Streleţ.

Joi expiră ultimatumul

Joi, la ora 17:00, expiră ultimatumul dat autorităţilor de protestatarii anti-guvernamentali de la Chişinău faţă de unica lor revendicare – declanşarea alegerilor parlamentare anticipate. Întâlnirea cu preşedintele Parlamentului Andrian Candu, care trebuia să aibă loc luni, 25 ianuarie, la care liderii protestatari urmau să-i comunice şefului legislativului argumentele juridice pentru declanşarea anticipatelor, nu a mai avut loc. Unul dintre liderii Platformei „Demnitate şi Adevăr”, Vasile Năstase, a comunicat pentru IPN că nimeni din Platformă „nu a fost contactat de Andrian Candu pentru o eventuală întâlnire sau discuţie”. Iar Serviciul de presă al Partidului Politic „Partidul Nostru” (pro-rus) a transmis o declaraţie în care se menţionează că „nici un dialog cu actuala guvernare nu mai este posibil, deoarece aceasta este nelegitimă”.

Organizatorii protestelor au ameninţat că după expirarea ultimatumului vor pune în aplicare un plan ce prevede „acţiuni mai radicale”. Ei nu au precizat despre ce este vorba, dar au anunţat mobilizarea cetăţenilor la proteste, pentru duminică, 31 ianuarie, „dacă autorităţile nu oferă un răspuns la solicitarea de alegeri anticipate”.