„Acest plan marchează sfârşitul democraţiei, odată pentru totdeauna”, a afirmat organizatorul protestului, Lajos Bokros, în faţa mulţimii estimate la aproape 800 de persoane, adunate în faţa parlamentului.

Potrivit unui proiect care a fost dezvăluit de presă săptămâna trecută, guvernul doreşte să amendeze Constituţia introducând o nouă categorie de urgenţă — „situaţie de ameninţare teroristă” — care, dacă va fi instaurată, va permite emiterea unor decrete de excepţie, suspendarea unor legi şi modificarea altora.

Printre cele 30 de propuneri figurează controlul internetului, desfăşurarea armatei în ţară şi impunerea stării de asediu în zonele afectate de o ameninţare teroristă.

Adversarii acestui text, printre care partide de opoziţie şi apărători ai drepturilor omului, sunt de părere că noţiunea de „ameninţare teroristă” nu este clar definită, ceea ce ar permite guvernului să restrângă libertăţile civile.

„S-a întâmplat până acum în istoria noastră şi ne temem să nu producă din nou”, a explicat manifestanţilor Gyorgy Magyar, un avocat.
Pachetul de măsuri urmează să fie dezbătut în parlament luna viitoare, potrivit lui Gergely Gulyas, un deputat membru al partidului populist al premierului Viktor Orban, Fidesz.

Săptămâna trecută, Gergely Gulyas a dat asigurări într-un interviu că se poartă discuţii cu opoziţia şi a negat că Fidesz vrea să acapareze „întreaga putere”, aşa cum acuză unele persoane.

„Datoria guvernului este să îi protejeze pe cetăţeni de terorism”, a argumentat el.

De la preluarea puterii în 2010, guvernul Orban a fost acuzat în repetate rânduri că dezmembrează sistemul democratic de control al puterilor. După ce a pierdut în februarie majoritatea absolută în parlament, el are nevoie însă de voturile unor deputaţi ai opoziţiei pentru a adopta amendamente constituţionale.