În Republica Moldova, puterea e profund coruptă și opoziția este majoritar prorusească. Anticipatele ar zgâlțâi sistemul mafiot care se substituie astăzi aparatului de stat, însă riscă să-i aducă la guvernare pe amicii declarați ai lui Putin. Care nu sunt, nici pe departe, modele de integritate.
Să aștepți o Moldovă „curată” de la Dodon, Usatîi și Voronin (în caz că PCRM ar mai trece pragul electoral) este complet naiv. Din păcate, este și mai naiv să aștepți o Moldovă „europeană” de la partidele care au patronat „jaful secolului”.
Un miliard de euro – cam o optime din PIB-ul țării – a dispărut din trei bănci moldovenești, în mandatul „proeuropenilor”. Scandalul a izbucnit la sfârșitul lui 2014, la puțin timp după alegerile parlamentare din 30 noiembrie. A trecut de atunci mai bine de un an, însă ancheta bate pasul pe loc – în ciuda presiunilor internaționale, dar și în disprețul amplelor proteste de stradă de la Chișinău.
Singurul „vinovat” oferit opiniei publice este, deocamdată, Vlad Filat, fost premier și, până în momentul arestării sale, liderul PLDM (la acea oră principalul partid al coaliției de guvernare). Filat a fost reținut în urma denunțului omului de afaceri Ilan Shor, președintele Consiliului de administrație al devalizatei Bănci de Economii. Deși toate firele anchetei duc direct la el, Shor este cercetat în stare de libertate. Iar între timp a fost ales și primar de Orhei.
Acesta este doar unul dintre motivele pentru care, cu toate că nimeni nu-l crede inocent pe Filat, puțini sunt cei care interpretează arestarea lui drept un debut al bătăliei anti-corupție. Potrivit ultimului Barometru al Opiniei Publice, două treimi dintre moldoveni consideră că este vorba fie despre o reglare de conturi între grupuri oligarhice (44%), fie despre o „mimare” a reformelor (22%).
În Republica Moldova, toate instituțiile statului au fost „arondate” politic. Justiția, Procuratura generală, Centrul Național Anticorupție sunt fiefuri ale Partidului Democrat, controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc, supranumit „Păpușarul”.
Subordonarea sistemului judiciar s-a dovedit o afacere foarte lucrativă, nu doar o garanție de imunitate în fața legii pentru guvernanți și acoliții lor.
Potrivit unei investigații Rise Project, peste 20 de miliarde de dolari ai mafiei ruse au fost spălați, în perioada 2010-2014, cu ajutorul unor instanțe din Republica Moldova. De două ori și jumătate PIB-ul național… Mai mult de 20 de judecători, din 15 instanțe, au participat la această schemă în care este implicat chiar vărul lui Vladimir Putin. La putere nu mai erau atunci comuniștii lui Voronin, ci „proeuropenii”… Aceeași proeuropeni care, în 2013, au concesionat aeroportul internațional din Chișinău, pe 49 de ani, unei companii din Rusia.
Se știau toate aceste lucruri la Bruxelles, când Moldova era lăudată (și generos finanțată) ca „fruntașă” a Parteneriatului Estic? Desigur. Se știau și la București. Dar alternativa speria și mai tare. Cine ar fi venit în locul guvernanților corupți? Socialiștii lui Igor Dodon, cel care și-a făcut campanie cu poza lui Putin. Și cabotinul Renato Usatîi, marele organizator de concerte electorale cu bani de la Moscova. Sperietoarea asta a paralizat multă vreme nu doar cancelariile occidentale, ci și electoratul proeuropean din Republica Moldova, îndemnat mereu să aleagă „răul mai mic”.
Numai că răul mai mic începe să se dovedească răul mai mare. Atât de mare încât însăși ideea europeană riscă să fie, prin asociere, definitiv compromisă.
Oficialii de la Bruxelles au început să spună lucrurilor pe nume și să vorbească deschis despre un stat captiv, după ce, în locul reformelor promise, Chișinăul le-a servit doar un război între oligarhi. Un blitzkrieg care l-a scos din joc pe Vlad Filat, consolidându-i puterea lui Vlad Plahotniuc.
În toată această răfuială, un detaliu a frapat în mod special: opoziția pro-rusă, aia de spaima căreia s-au făcut toate compromisurile, s-a sincronizat perfect cu agenda „Păpușarului”.
La două săptămâni după arestarea lui Filat, Partidul Democrat a votat împotriva propriului guvern, alături de socialiști și comuniști. Așa a căzut Cabinetul Streleț. Exact a doua zi, Renato Usatîi a lansat pe net o înregistrare video cu zbenguieli extraconjugale atribuite fostului lider PLDM. Și, din avionul spre Moscova, a precizat că mai are multe alte filmulețe interesante. Tocmai începuseră negocierile pentru o nouă majoritate în Parlamentul de la Chișinău…
Numai opoziția președintelui Timofti l-a împiedicat pe Vladimir Plahotniuc să ajungă premier al Moldovei și să intre probabil în Cartea Recordurilor ca cel mai antipatizat șef de Executiv (cu o cotă de impopularitate de peste 90%). În locul său a fost, însă, nominalizat un apropiat al oligarhului. Ceea ce se conturează acum nu este o guvernare proeuropeană, ci o cleptocrație transpartinică, dar unipolară.
Da, e adevărat, alegerile anticipate riscau să-i aducă la putere pe oamenii Moscovei. Interesele Rusiei sunt, însă, bine servite și în contextul actual.
Ba poate chiar mai bine.
Miruna Munteanu, jurnalist TVR