„Ţiţeiul produs în partea de est a Arabiei Saudite decide soarta preşedinților, dictatorilor şi economiilor naţionale. Rusia, America, China, Iran şi chiar Europa – toate acestea sunt direct sau indirect dependente de petrol”, scrie Die Welt.
Pe câmpul petrolier Ghawar, din Arabia Saudită, în fiecare zi se extrag cinci milioane de barili de petrol. Pentru o lungă perioadă de timp acest zăcământ a fost garantul unei „averi fabuloase”, dar acum a devenit o amenințare după ce preţul petrolului a scăzut la 29 dolari pe baril.
Arabia Saudită suprasaturează piaţa şi afectează, prin urmare, preţurile pe bursă. Acest fapt provoacă un adevărat dezastru pentru ţările ale căror economii se bazează pe vânzarea de materii prime. În cazul în care preţurile nu cresc din nou, falimentul ameninţă şi Arabia Saudită, dar mai ales concurenţii săi – Rusia, Iran şi SUA.
„Prima victimă a crizei petrolului a fost Rusia” – subliniază Die Welt.
Pentru a echilibra bugetul său, Rusia are nevoie ca preţul petrolului să fie de 105 $ pe baril – de trei ori preţul curent. Ministrul Finanțelor din Rusia a avertizat că există riscul scenariului din 1998-1999, când scăderea rapidă a preţurilor la petrol a aplicat economiei Rusiei o grea lovitură. Dar Arabia Saudită încearcă să omoare doi iepuri odată. Pe lângă Rusia, saudiţii vor să lovească şi Iranul, prevenind astfel întărirea puterii şiite.
Cu toate acestea, în această criză există şi „câştigători” – țări care consumă mult petrol, cum ar fi China şi India şi chiar Europa, fericită deoarece se reduc costurile de producţie.
„În acelaşi timp, scăderea preţului petrolului reprezintă şi un mare risc, deoarece liderii ţărilor celor mai afectate, precum preşedintele rus Vladimir Putin şi cel iranian Hassan Rohani, pot fi şi mai imprevizibili”. Deoarece, cu cât mai ieftină devine materia primă, cu atât mai mare este riscul ca întreaga lume să fie cuprinsă de haos, conchide Die Welt.