Preluând mandatul său în mijlocul unui conflict al direcţiei sale cu Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul Federal de Securitate (FSB), el a reuşit să consolideze GRU şi să menţină poziţia serviciului. Totodată, responsabilitatea pentru eşecul anticipării rezultatului tulburărilor în Ucraina şi a răsturnării lui Viktor Ianukovici a căzut pe umerii FSB, în timp ce GRU a obţinut puteri mai mari pentru activităţile Rusiei în Ucraina.

În anii 2014-2015, cele două servicii au lupta pentru rol mai mare în conflictul ucrainean, iar această luptă s-a oglindit în modul în care erau schimbaţi liderii rebelilor separatişti din Donbas. FSB avea probleme şi pe scena internă, de la controlul asupra Ceceniei la dispariţia lui Putin în martie 2015 şi uciderea lui Boris Nemţov. Nici GRU nu a fost ferit de necazuri, unul dintre acestea ar fi, potrivit serviciului secret ucrainean (SBU), revenirea FSB la „locul de muncă” în Ucraina.

În acest context a survenit şi moartea neaşteptată a şefului GRU Igor Sergun. Stratfor constată că această moarte a avut loc în circumstanţe stranii: Kremlinul susţine că Sergun a murit pe 4 ianuarie la Moscova, în urma unui atac de cord, dar o sursă anonimă afirmă că, de fapt, generalul ar fi murit de Revelion în Liban. În cazul în care această versiune se confirmă, apare în mod natural întrebarea: ce făcea Sergun în Liban şi de ce Kremlinul ascunde acest fapt?

O altă întrebare este dacă Rusia îşi va schimba politica faţă de Ucraina. Stratfor susţine că Sergun a fost unul dintre autorii strategiei războiului hibrid din Ucraina, dar că şi FSB, în general ar putea continua activitatea începută. De asemenea, nu se ştie dacă FSB şi Ministerul Apărării vor face faţă situaţiei din Ucraina, dacă poziţia serviciului de informaţii militare va slăbi.

Nu se ştie nici dacă GRU va reuşi să menţină unitatea sub conducerea unui alt şef. Mass-media rusă deja face speculaţii pe acest subiect şi există zvonuri că noul şef GRU ar putea fi o persoană non-militară, apropiată de Putin. Dacă se întâmplă acest lucru, aceasta însemnă că Putin va încerca să preia controlul GRU pentru a-şi asigura protecţie suplimentară.

Este important să vedem dacă FSB va putea beneficia de schimbările din GRU după moartea lui Sergun. Şi Kremlinul va monitoriza „progresele” înregistrate în adversitatea celor două servicii, deoarece este îngrijorat de creşterea nemulţumirii în ţară înainte de alegerile parlamentare. Înainte aceste procese erau controlate de GRU.

În plus la asta, vin şi alegerile prezidenţiale din Rusia, iar Putin va avea nevoie de toate serviciile secrete în lupta pentru putere, mai ales dacă va lua poziţie în conflictul dintre ele. În următorii ani, această luptă poate fi crucială atât pentru Putin cât şi pentru Rusia, conchide Stratfor.

Trebuie amintit că în aprilie 2014, Igor Sergun a fost inclus în listele de persoane sancţionate de UE pentru „acţiuni care subminează integritatea teritorială a Ucrainei”.

Decesul lui Sergun nu ar fi un subiect atât de special de discuţie, dacă aceasta nu ar fi fost precedată de moartea unui alt general rus, direct implicat în evenimentele din Crimeea şi, foarte probabil, în Donbas.

Refat Ciubarov, liderul tătarilor din Crimeea, remarca că deşi nu este susţinător al teoriilor conspiraţiei, dar:

– 27 decembrie 2015, în vârstă de 52 de ani, moare adjunctul comandantului Statului Major al trupelor aeropurtate ruse, general-maiorul Aleksandr Şuşukin, care a condus operaţiunea militară de ocupare a Crimeii;

– 4 ianuarie 2016 la Moscova/1 ianuarie 2016 Liban, moare subit şeful GRU, Igor Sergun.

În decurs de o săptămână mor doi martori cheie ai aventurilor criminale ale lui Putin din ultimele 22 de luni, scrie Ciubarov.

„Pentru a fi siguri în presupunerile noastre, să aşteptăm să vedem cine vor fi următorii din anturajul militar şi politic al lui Putin”, încheia activistul tătar.