Potrivit unor surse din anturajul preşedintelui, acesta va prezenta detaliile unui proiect de lege în curs de elaborare, ce va înăspri Codul penal în scopul combaterii mai eficiente a crimei organizate şi terorismului.

Printre prevederile principale ale textului — care va examinat în guvern în luna februarie — se numără flexibilizarea regulilor de recurgere la arme de către poliţişti, măsură reclamată de mult timp de forţele de ordine, şi extinderea posibilităţilor de efectuare de percheziţii pe timpul nopţii.

Măsurile preconizate urmează să permită 'întărirea cu titlu permanent a instrumentelor şi mijloacelor puse la dispoziţia autorităţilor administrative şi judiciare' franceze, în afara situaţiei de stare de urgenţă decretate după atentatele din 13 noiembrie şi care, în principiu, se va încheia la sfârşitul lunii viitoare, scrie Agerpres.

Măsurile vor fi anunţe cu prilejul unui discurs pe care şeful statului îl va rosti în incinta prefecturii de poliţie din Paris, în faţa unor unităţi de poliţişti, jandarmi, militari şi membri ai echipelor de elită RAID şi GIGN.

Acestea două din urmă au intervenit şi i-au ucis pe fraţii Chérif şi Said Kouachi, autorii atacului din 7 ianuarie din redacţia Charlie Hebdo, şi pe cel de-al treilea terorist din ianuarie 2015, Amédy Coulibaly.

În cursul acestei săptămâni, preşedintele Hollande a dezvelit trei plăci în memoria victimelor acţiunilor teroriste, o a patra urmând să fie inaugurată sâmbătă în suburbia pariziană unde a murit poliţista victimă a lui Coulibaly. Ciclul comemorărilor va culmina duminică, printr-o adunare organizată în Piaţa Republicii, în jurul unui stejar al amintirii, plantat recent în semn de omagiu pentru toate victimelor atentatelor din Franţa.

Adunarea de duminică îşi propune a fi ecoul uriaşelor manifestaţii antiteroriste din 11 ianuarie 2015, la care au luat parte în jur de 3,7 milioane de persoane în principalele oraşe franceze, numai la Paris fiind vorba de cel puţin 1,5 milioane de persoane.