Într-un scurt comentariu din „Ziarul Naţional”, analistul politic Victor Ciobanu arată că modelul după care şi-a lansat guvernul Ion Sturza este „o revenire la normalitate”. Acest model constă în desemnarea prim-ministrului, care își selectează echipa, își propune realizarea unui program și cere votul de încredere în Parlament. „Așa trebuie să se întâmple, dacă vrem eficiență de la un guvern”, crede Ciobanu. „Ceea la ce am ajuns până acum – un prim-ministru care doar execută deciziile Consiliului alianței, ia în primire garnitura de miniștri delegați de partide care nici nu i se subordonează, fără a avea un cuvânt de spus, ca să nu mai zic că programul nu are niciun sens, pentru că deciziile se iau în altă parte, demonstrează faptul că actuala clasă politică a redus funcția guvernului la servirea intereselor de clan în detrimentul intereselor țării”, continua analistul. Despre şansele de reuşită a acestui guvern, Victor Ciobanu crede că acestea sunt minime, dar importantă este puterea precedentului. Acest precedent nu va mai putea fi ignorant, este de părere autorul.
Portalul Agora îl citează pe Dumitru Alaiba, propus de Sturza la funcția de Ministru al Tineretului și Sportului, care a afirmat pe blogul său la scurt timp de la prezentare că ar lichida ministerul pe care a acceptat să-l conducă. „Cred că acest minister a fost creat pentru ca în 2009 să existe pentru toate componentele Alianței (patru partide pe atunci) suficiente fotolii ministeriale”, a scris candidatul. „Dacă ajung ministru, o să am o agendă foarte simplă pentru acest Minister. Să îl lichidez și să începem a economisi bani din birocrație. Bani care pot fi utilizați la finanțarea obiectivelor reale din tineret și sport și nu pe finanțarea aparatului birocratic ce produce hârtii despre asta. Cred că există suficiente federații de sport sau organizații de tineret care ar putea beneficia de ceva plus la finanțare”, a mai scris acesta pe blogul său.
Portalul Independent publică, sub titlul „Muntele şi interlopul” o opinie semnată de Constantin Cheianu, care îi lansează o întrebare preşedintelui Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase. „Curtea Constituţională asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă şi putere judecătorească”, citează din Constituţie Cheianu. „Vreau să-l întreb pe dl constituţionalist, dacă la 30 decembrie CC a ţinut cont de această obligaţie a sa, de a asigura separarea puterilor în stat”. În condiţiile în care toate instituţiile de drept în Moldova au fost împărţite între partidele de la guvernare, continuă autorul, reiese că un principiu constituţional fundamental a fost călcat în picioare. Ceea ce nu ar trebui, după părerea lui Cheianu, să ignore Curtea Constituţională tunci când adoptă vreo hotărâre. Despre programul de guvernare prezentat de Ion Sturza înainte de a merge în parlament, Agora scrie: „Planul Sturza”: Acord cu FMI, modul de concesionare a Aeroportului, impozit de lux, salarii mai mari pentru procurori, Trezorerie în timp real… Potențialul Guvern își propune să creeze premisele necesare care vor asigura eligibilitatea Republicii Moldova privind obținerea statutului de țară-candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pentru îndeplinirea dezideratului în cauză, la baza Programului de activitate al Guvernului a fost pusă implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană. Pe termen scurt, preocupările majore ale Guvernului Republicii Moldova sunt orientate spre înlăturarea riscurilor la adresa securității interne și externe a statului, spre stabilizarea sectorului bancar, spre sancționarea și combaterea fraudelor financiare, spre asigurarea unui echilibru între consolidarea fiscală sustenabilă și impulsionarea dezvoltării economice, precum și spre protejarea veniturilor cetățenilor.
Analistul Dionis Cenuşă afirmă într-un comentariu publicat de Agenţia IPN că europenii ar trebui „să reamintească clasei politice de la Chişinău de existenţa unor linii roşii a căror depăşire este sancţionabilă şi că acestea nu ţin doar de reforme, ci şi de calitatea democraţiei.„Obligativitatea asigurării unor instituții democratice viabile este non-negociabilă, explică analistul. Experiența anilor 2009-2014 a demonstrate, însă, că indulgența UE față de forțele pretins pro-europene a avut costuri mari pentru stabilitatea vectorului european, totodată, afectând buna funcționare a democrației în Moldova.
