Au mai rămas şase zile până când premierul desemnat al Republicii Moldova, Ion Sturza, va cere Parlamentului vot de încredere. Până acum nu există, însă, o majoritate parlamentară care l-ar agrea.
Democraţii au anunţat din start că nici nu vor merge la întâlnire cu Ion Sturza; socialiştii au spus că nu-l vor vota în niciun caz; cei 14 deputaţi-fugari din Partidul Comuniştilor (care negociază cu PD crearea unei platforme social-democrate) au apreciat că „Sturza nu este potrivit pentru funcţia de premier”; liderul comuniştilor Vladimir Voronin a lăsat să se înţeleagă că nu va vota pentru candidatul propus de şeful statului; liberalii şi „grupul Leancă (3 deputaţi)” încă nu au luat o decizie în privinţa votului din 4 ianuarie. Liberal-democraţii sunt singurii care au declarat că-l vor susţine pe Ion Sturza.
Candidatul anti-Plahotniuc
Candidatul la funcţia de premier, nominalizat de preşedintele Timofti, s-a poziţionat din start în opoziţie dură faţă de sistemul corupt dirijat de forţe obscure prin intermediul partidelor pretins pro-europene aflate la putere. Mai mult, el l-a invitat pe finanţatorul PD, controversatul oligarh Vlad Plahotniuc, la un duel la postul public de televiziune.
„Existenţa unui „guvern” paralel, care adoptă decizii noaptea, este inadmisibilă”, a declarat luni, 28 decembrie, Ion Sturza în cadrul unei întruniri cu reprezentanții Confederației Naționale a Patronatelor. Sturza a declarat că în perioada care a mai rămas până la votul de învestitură nu va purta negocieri „pe sub masă” cu cei care au capturat statul, ci va crea o relaţie corectă cu principalul său aliat – opinia publică. „Dacă voi simţi că am acest aliat în spate, voi acţiona, în caz dacă nu voi avea susţinerea opiniei publice, mă retrag. (…) Există riscul ca această competiţie să se soldeze cu un eşec temporar. Pe alocuri, vom forţa crearea unui guvern prin argumente, cu un mandat clar, pe un termen clar”, a spus premierul desemnat.
Misiunea lui Sturza
Potrivit lui, un eventual refuz al Parlamentului de a învesti guvernul propus de el nu va fi „o nereuşită” şi a dat de înţeles că înaintarea sa la funcţia de premier este doar începutul revenirii sale în politica moldovenească: “Eşecul meu ar fi dacă nu aş deschide un culoar nou pentru Republica Moldova (…) Dacă noi nu întrerupem acest parcurs, care durează de 25 de ani… – „privatizarea” funcţiilor în stat a avut loc în ultimul timp, dar oligarhia sau statul captiv e din anii ’90 – …dacă nu întrerupem acum acest parcurs, vom avea nu 40% din cetăţeni care nu mai cred în stat şi vor să plece sau să se unească cu România, ci 100%. Noi trebuie să deschidem un nou culoar pentru oameni oneşti care sunt în politică şi pentru oameni noi care vor să vină în politică. Aceasta e misiunea mea!”, susţine Ion Sturza. „Având în vedere interesul manifestat de oameni faţă de candidatul desemnat la funcția de prim-ministru, dar şi modul cum decurge procesul de discuţii, rămân foarte optimist că se mai poate salva ţara, dar şi că lucrurile chiar pot fi schimbate în Republica Moldova!”, a menţionat Sturza în ultima sa postare pe Facebook.
Ion Sturza: „Scopul vieţii mele este să le pun cătuşele…”
Referindu-se la furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar al ţării, la sfârşitul anului 2014, Sturza a spus: „Aş rupe cu dinţii ca să aduc miliardul înapoi, iar scopul vieţii mele e să le pun cătuşele celor care l-au furat, celor care au participat la acest jaf şi continuă să activeze în instituţii de stat. Unii băieţi deştepţi care îmi dau acum lecţii de moralitate au participat la jaf şi azi sunt în Parlament (…) Din banii care au fost pompaţi (de BNM cu garanţia Guvernului în trei bănci devalizate – n.n.) s-a ciordit (s-a furat – n.n.) un miliard – ţara a pierdut un miliard de dolari. Toate derapajele nu au venit din zona guvernamentală, ci din zona financiar-bancară. Toate problemele provin de acolo, iar noi continuăm să facem fitness”, s-a revoltat Sturza.
Potrivit lui, datoria publică a crescut de la 26% până la 60% din Produsul Intern Brut: „Suntem în „zona roşie” după care urmează colapsul”, a atenţionat premierul desemnat. „Guvernul nu va putea finanţa, în 2016, nici un fel de deficit şi nu va avea bani nici până la mijlocul anului. Pensionarii și salariații din sectorul public riscă să nu-și mai primească banii începând cu luna februarie 2016, pentru că un simplu calcul arată că banii colectaţi la bugetul de stat sunt suficienți pentru achitarea plăților sociale doar până în prima lună a anului viitor”, a menţionat candidatul la funcţia de premier.
Strategia lui Sturza: oameni integri şi argumente economice
Deşi PD-ul a declinat invitaţia la dialog expediată de Ion Sturza, luni, 28 decembrie, premierul desemnat are programată o întrevedere cu preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, fruntaş PD şi finul oligarhului Vlad Plahotniuc. Sturza a anunţat că vrea să discute cu şeful Legislativului „detaliile organizării votului de învestitură pentru noul guvern”.
Deşi admite că nu va primi votul de încredere al Parlamentului, Sturza a anunţat că la data de 4 ianuarie 2016 va veni „în orice circumstanţe, în Parlament, cu un program de guvernare şi cu o listă de potenţiali miniştri” şi va cere votul de încredere al Parlamentului. El a promis că va propune o listă a membrilor guvernului, neafiliaţi politic, cu reputaţie ireproşabilă şi se va „înarma” cu „argumente puternice despre situaţia economică reală din Republica Moldova”, pentru a convinge partidele politice să-i acorde vot de încredere.
Presa de la Chişinău scrie că în cazul eşuării primei tentative de învestire a guvernului Sturza, şeful statului l-ar putea nominaliza pe acesta în mod repetat. Sturza a spus că nu are o înţelegere în acest sens cu şeful statului şi că „este dreptul președintelui ţării să ia deciziile de mai departe”. Totuşi, Ion Sturza admite posibilitatea ca după 29 ianuarie (ultima zi în care mai poate fi învestit legal un nou guvern) Republica Moldova să intre „într-un proces de turbulenţe şi anticipate”.
Periculos!
De câteva zile, jurnaliştii moldoveni scriu despre un plan al PD de anulare, prin intermediul Curţii Constituţionale, a decretului şefului statului privind nominalizarea lui Ion Sturza pentru funcţia de premier. Punctul doi al acestui plan ar viza demiterea şefului statului.
Luni, 28 decembrie, o sesizare în acest sens a apărut în mass media, numai că documentul adresat Curţii Constituţionale nu este semnat de deputaţii democraţi, ci de cei 14 transfugi din Partidul Comuniştilor, care intenţionează să creeze împrună cu PD aşa-numita „platformă parlamentară social-democrată”. Discuţiile în vederea creării acestei platforme sunt „prezidate” de însăşi Vlad Plahotniuc.
Cei 14 semnatari ai sesizării pretind că nu au fost consultaţi de către şeful statului înainte ca acesta să desemneze candidatul la funcţia de prim-ministru. Ex-comuniştii şi-au exprimat nedumerirea în legătură cu faptul că Nicolae Timofti ar fi ignorat un grup numeros care ar fi putut contribui la formarea unei majorităţi stabile în Parlament, care să voteze noul guvern. Ei solicită Curţii Constituţionale să suspende decretul preşedintelui din 21 decembrie 2015 prin care a fost desemnat Ion Sturza în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru.
Aflat în week-end la Bălţi, premierul desemnat Ion Sturza a declarat că orice încercare de anulare a decretului şefului statului prin intermediul Curţii Constituţionale sau o posibilă tentativă de a demite preşedintele va însemna „lovitură de stat”, iar iniţiatorii acestor scenarii „vor avea de a face cu poporul”: „Aceasta este dovada unei iresponsabilităţi crase. Dacă aceste lucruri se vor întâmpla, ei vor avea de a face nu cu mine, ci cu poporul care îşi va apăra onoarea şi demnitatea. Iar eu vreau să-i asigur pe cei care fac aceste scenarii că în structurile de stat din Republica Moldova, inclusiv în organele de forţă, sunt foarte mulţi patrioţi care vor fi de partea poporului”, a avertizat Ion Sturza.
Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău