Administratorul Zonei Economice Libere din Bălţi i-a relatat candidatului desemnat la funcţia de prim-ministru că, în 2012, cel mai mare producător din lume de huse pentru banchete de automobile, compania americană Lear Corporation, care la acel moment avea deja deschisă o fabrică la Ungheni, şi-a anunţat intenţia de a-şi extinde afacerile în Republica Moldova. Investitorul a încercat să negocieze cu autorităţile de la Chişinău posibilitatea deschiderii celei de-a doua fabrici în apropierea capitalei, dar responsabilii din cadrul Guvernului de atunci au tergiversat adoptarea unei decizii. În consecinţă, antreprenorul a decis să renunţe la proiectul său în Republica Moldova şi s-a reorientat peste Prut.

„Lear Corporation s-a adresat Guvernului şi prim-ministrului şapte luni, şapte luni au discutat cu domnul ministru al Economiei. Şapte luni compania dată umbla şi plângea pe sub uşă. Dacă voi ne creaţi lângă Chişinău un regim asemănător de Zona Economică Liberă, noi creăm circa 2000 locuri de muncă şi facem investiţii de 15 milioane de dolari. Şapte luni a durat această luare de decizie şi compania Lear Corporation a plecat la Iaşi”, a declarat administratorul Zonei Economice Libere din Bălţi, Marin Ciobanu.

Marin Ciobanu afirmă că această situaţie nu este o excepţie, ci mai degrabă un fenomen în Republica Moldova. Acelaşi lucru li s-a întâmplat mai multor antreprenori care au încercat să-şi construiască afaceri în ţara noastră. Managerul Zonei Economice Libere susţine că au avut loc şi cazuri când investitorilor, la nivel înalt, li se cerea mită, fără a preciza însă la cine se referă.

„Închipuiţi-vă, stă un prim-ministru şi vine un administrator şi îi spune că ministrul ăsta vrea bani, el blochează investiţia, că vrea bani. Aşa au fost discuţii. Am ratat şapte companii mari, gen Draexelmaier, din cauza conducerii de vârf. Dacă se reacţiona la timp, noi am fi avut Lear Corporation, am fi avut Johnson Controls, compania Leone. Noi am fi schimbat deja Republica Moldova la faţă, dacă erau aceste companii aici”, a precizat administratorul.  

„Eu am avut cazuri când veneau la mine investitori şi spuneau că noi nici nu cătăm în RM, pentru că îmi povesteau că au venit la miniştri, au venit la Guvern şi apoi cineva apărea un „Serioja I” din spate şi spunea uite că ăsta ai să faci contractul. Eu credeam că este un caz excepţional cu X, dar nu cu voi. Ceea ce spui tu este o dramă. Asta e o sabotare a schimbării la faţă a Republicii Moldova din punct de vedere industrial”, menţionează candidatul la funcţia de premier.  

În cadrul întâlnirii, candidatul desemnat la funcţia de prim-ministru a menţionat că îmbunătăţirea climatului de afaceri din Republica Moldova, în vederea atragerii investitorilor străini, este esenţială pentru salvarea economiei.

„Companiile astea nu aduc doar locuri de muncă. Ele aduc o nouă cultură industrială. Apare o nouă clasă de manageri de top, care pot fi concurenţiali în orice parte a lumii. Are loc un schimb de cultură managerială. Asta este important. Asta dă sustenabilitate modelului economic al Moldovei. Dacă noi nu vom face industrii care nu depind de ploaie, şocuri regionale, embargouri, noi nu vom avea economie”, a spus Sturza.  

În prezent, în Zona Economică Liberă de la Bălţi activează peste 30 de agenţi economici, care au făcut investiţii în ţara noastră de peste 40 de milioane de dolari. Cel mai mare investitor este compania Draexelmaier din Germania, care a construit două uzine şi a creat peste trei mii de locuri de muncă.