Rusia se pregătește de război

Acţiunile Rusiei din ultima perioadă dovedesc că această ţară luptă pentru recâştigarea influenţei pe plan mondial, influenţă a cărei intensitate a scăzut după căderea Uniunii Sovietice. Oficialii ruşi doresc să atingă un nivel comparabil cu cel al statelor occidentale sau care să-l depăşească pe al acestora din urmă, în ceea ce priveşte dotările în plan militar – incluzând aici baze militare, armament, mobilizare în caz de conflicte, scrie gandul.info.
Reînarmarea Rusiei, aşa cum au numit-o analiştii, face parte din pregătirea pe care această ţară a iniţiat-o pentru intrarea într-o „nouă eră”. Rusia pare să se afirme pe scena mondială ca o forţă cum nu s-a mai văzut de la Războiul Rece până în prezent, care naşte tensiuni şi mai mari între aceasta şi statele din Occident. The New York Times face o trecere în revistă a măsurilor luate de Rusia în ceea ce priveşte recăpătarea influenţei pe plan mondial, de la construcţia unor noi baze militare, suplimentarea bugetului pentru armată, organizarea exerciţiilor militare, până la modernizarea echipamentului militar şi implicarea acestui stat în conflictele externe.

Rusia construieşte noi baze militare şi le extinde pe cele existente în regiunea arctică

Rusia a reluat investiţiile în bazele sale din regiunea arctică, începând construcţia unora noi şi extinderea celor deja existente, dar şi suplimentarea şi alocarea personalului necesar pentru a asigura funcţionarea optimă a acestor baze militare.

Analiştii arată că eforturile Rusiei în această direcţie se află în legătură directă cu schimbările climatice şi cu faptul că ţara încearcă să exploateze şi să apere rutele comerciale maritime şi zonele cu resurse de petrol şi gaze naturale existente în zonele care au devenit accesibile o dată cu topirea gheţarilor.

Bugetul pentru acţiuni militare şi armată a crescut continuu în cazul Rusiei

Rusia a cunoscut creşteri importante în ceea ce priveşte bugetul pentru acţiuni militare, cu un salt de aproape 11 miliarde de dolari din 2014 până în prezent. Oficialii de la Moscova susţin că investiţiile actuale vin ca un răspuns la slaba consolidare a resurselor de ordin militar pe care a resimţit-o ţara după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Totuşi, analiştii se aşteaptă ca aceste investiţii să scadă treptat, de vreme ce sancţiunile din urma conflictului din Ucraina, alături de scăderea preţului petrolului şi apariţia altor probleme au slăbit economia rusă.

Exerciţii militare de mare amploare

Rusia şi-a programat mobilizări militare de mare amploare, formate din trupe de peste 100.000 de soldaţi, precum şi exerciţii care vor pune în mişcare mii de trupe, care nu vor fi anunţate în niciun fel. Aceste eforturi, pe lângă faptul că servesc ca o pregătire pentru o eventuală confruntare, sunt menite să arate întregii lumi cât de pregătită este această ţară în cazul izbucnirii unui conflict armat. Aceste exerciţii includ şi mobilizări ale forţelor naţionale responsabile cu arsenalul nuclear al Rusiei, atrăgând atenţia asupra abilităţilor nucleare pe care le are această ţară. Răspunsul NATO este acela al extinderii propriilor exerciţii de acest fel.

„Prin aceste acţiuni, sursele oficiale ruse încearcă să transmită imaginea că Rusia se pregăteşte pentru un război interstatal de mare anvergură”, a declarat Johan Norberg de la Agenţia Suedeză de Cercetare în domeniul Apărării. „Nu este vorba despre acţiuni de menţinere a păcii sau apărare împotriva atacatorilor”, completează acesta.

Un astfel de exerciţiu militar a avut loc între 16 şi 21 martie 2015 şi s-a desfăşurat în trei faze. În prima etapă, a fost mobilizată flota nordică rusească, fiind deplasată în Marea Barents şi în Marea Norvegiei. Trupele din bazele militare ruseşti din zona arctică au fost mobilizate şi ele. Elicopterele navale au simulat exerciţii de tragere antisubmarină şi s-au organizat trageri cu rachete antiaeriene.

În cea de-a doua fază, unităţile militare din centrul, estul şi vestul Rusiei s-au alăturat exerciţiului. Navele, avioanele şi trupele terestre au simulat doborâri ale dronelor inamice. În fine, ultima fază a constat în simularea unui război al Rusiei cu Statele Unite şi NATO, iar la final, exerciţiul a mobilizat nu mai puţin de 12.000 de piese de echipament greu, 65 de nave de război şi 220 de avioane militare.

Invadarea spaţiilor aeriene ale altor state

Rusia a intrat în repetate rânduri în spaţiul aerian al altor ţări, inclusiv în cel al Statelor Unite ale Americii. De când a anexat Crimeea în 2014, incidentele au crescut în număr şi gravitate. În luna noiembrie a acestui an, un avion rus a pătruns în spaţiul aerian al Turciei şi a fost doborât. Pilotul a murit.

Alte incidente au fost cele precum coliziunea din martie 2014 dintre un avion de pasageri care avea la bord 132 de persoane şi un avion de recunoaştere rus care nu şi-a transmis coordonatele.

„Putin încearcă să provoace Statele Unite şi NATO să ia parte la acţiuni militare şi să creeze aparenţa că ele ameninţă Rusia, tocmai pentru ca aceasta din urmă să câştige popularitate”, a declarat Kimberley Marten, profesor la Bernard College şi director al programului de relaţionare între Statele Unite şi Rusia la Institutul Herriman din cadrul Universităţii Columbia.

Implicarea forţelor militare proprii în conflictele din alte state

Rusia şi-a exercitat autoritatea militară în tot mai multe regiuni, unde a provocat de multe ori instabilitate tocmai pentru a-şi păstra influenţa.

Rolul Rusiei în războiul din Siria a luat amploare în septembrie 2015, când forţele ruse au pornit atacuri aeriene pentru a sprijini guvernul lui Bashar al-Assad. Cele mai multe dintre atacurile aeriene ale Rusiei au fost date pe teritoriul deţinut de rebeli şi mai puţin în zonele controlate de adepţii Statului Islamic. Organizaţia non-guvernamentală „Amnesty International” a acuzat Rusia că foloseşte muniţie cu dispersie şi bombe care nu pot fi dirijate, despre care se spune că au ucis sute de civili sirieni.

La începutul anului 2014, Rusia a trimis trupe pentru suplimentarea forţelor din Crimeea, atunci când preşedintele pro-rus al Ucrainei a fost demis. Crimeea s-a alăturat apoi Rusiei în urma unui referendum pe care Ucraina şi liderii occidentali îl consideră ilegal. Câteva luni mai târziu, forţele ucrainene din estul Ucrainei au deschis focul asupra separatiştilor. În februarie 2015 a fost semnat un acord de încetare a luptelor, însă conflictele continuă încă în regiune.

Rusia a câştigat, în 2008, şi regiunea Osetia de Sud, în urma războiului cu Georgia. Kremlinul a motivat această luptă ca fiind în interesul etnicilor ruşi din acea zonă.
sursa: gandul.info