Atât pentru a descuraja o ipotetică incursiune a „omuleţilor verzi” de tipul celei din Crimeea, cât şi pentru a calma opinia publică, Polonia şi ţările baltice, deopotrivă membre ale NATO şi UE, îşi sporesc bugetele de apărare şi organizează aplicaţii cu participarea militarilor şi a echipamentelor din Occident, în special din SUA.
Avioane de vânătoare NATO staţionează astăzi în ţările baltice şi în Polonia, întărind supravegherea spaţiului lor aerian.
În faţa crizei ucrainene, Varşovia a angajat un efort major. În 2014, bugetul apărării atingea 7,7 miliarde de euro (1,95% din PIB) şi pragul de 2% recomandat de NATO ar urma să fie atins în 2016.
În Lituania, bugetul apărării a crescut de la 0,89% din PIB în 2014 la 1,11% în acest an, ajungând la 425 de milioane de euro. În prezent, armata profesionistă numără 8.000 de persoane, cărora li se adaugă 4.500 de voluntari din organizaţiile paramilitare. Lituania a cumpărat anul trecut din Polonia rachete portabile sol-aer în valoare de 34 de milioane de euro şi intenţionează să achiziţioneze de asemenea rachete antitanc Javelin şi obuziere germane PzH 2000.
Letonia şi-a crescut, de asemenea, bugetul militar, care a atins 1% din PIB în 2015 şi urmează să ajungă la 2% în 2018. Efectivele armatei profesioniste ar trebui să crească de la 4.600, cât numără în prezent, la 6.600 în 2018. Garda Naţională, compusă din rezervişti, numără 8.000 de membri şi vizează să totalizeze efective de 12.000 în 2020.
Elev model al NATO în regiune, Estonia a atins deja pragul de 2% din PIB destinat apărării, sau 412 milioane de euro în 2015. La sfârşitul anului 2014, această ţară baltică a achiziţionat din Olanda 44 de vehicule de luptă de infanterie CV90.
În Suedia şi Finlanda, două ţări membre ale Uniunii Europene vecine cu Rusia, dar având statut neutru, unii oameni politici invocă posibilitatea aderării la Alianţa Nord-Atlantică. Între timp, autorităţile de la Stockholm au anunţat trimiterea unor efective militare în insula strategică Gotland în Marea Baltică.
Suedia cheltuieşte 1,1% din PIB pentru apărare (o cifră datând din 2013), iar Helsinki şi-a redus cu 2% cheltuielile pentru apărare.
În acest timp, Norvegia, care a consacrat apărării 1,4% din PIB în 2013, a organizat în nordul ţării, în apropiere de frontiera cu Rusia, un exerciţiu interarme de amploare la care au participat peste 5.000 de persoane. Aceste manevre, cu nume de cod „Joint Viking”, s-au încheiat în momentul în care Rusia începea manevre de amploare de cealaltă parte a frontierei, notează agenţia franceză de presă.
Jurnal.md
