Comisia Parlamentară pentru mass-media a continuat astăzi dezbaterile publice inițiate săptămâna trecută pe marginea noului proiectul Codului Audiovizualului. Proiectul a fost elaborat de către experți media încă în anul 2011, dar abia în luna martie a acestui an Partidul Liberal a înregistrat proiectul în Parlament, introducând şi unele modificări.
Schimbările în activitatea autorității de reglementare prevăzute în noul proiect al Codului Audiovizualului a fost subiectul dezbătut astăzi de experţi media, reprezentanți ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) și ai societății civile.
Numărul membrilor CCA ar putea fi redus de la nouă, la cinci membri. Deşi au avut păreri divergente privind numărul optim de membri, majoritatea participanților la discuții au convenit că mecanismul de numire a acestora este cel care contează mai mult.
În varianta proiectului ajunsă în Parlament nu s-a ţinut cont de propunerile experţilor media care insistau ca patru membri să fie numiţi de Parlament, iar preşedintele Consiliului să fie numit de şeful statului. A fost exclusă şi prevederea care obliga preşedintele CCA să demisioneze în cazul în care parlamentul respinge raportul anual de activitate a instituţiei. Aceste două propuneri erau gândite pentru a responsabiliza autoritatea de reglementare, a menţionat unul din autorii proiectului iniţial, expertul Ion Bunduchi:
„Ne-am gândit cum să responsabilizăm o autoritate a cărei membri sunt inamovibili. Această prevedere a fost criticată şi de experţii europeni care au expertizat proiectul. Dânşii spunea că Parlamentul lasă să critice cât doreşte CCA doar că să nu aibă împuternicirea să demită. Nimeni să nu aibă această împuternicire. Noi am explicat că dacă am fi într-o realitate normală, europeană, atunci când cineva e criticat îşi dă demisia de onoare. La noi nu se întâmplă aşa ceva.”
Unul din autorii proiectului final, Corina Fusu, nu a explicat de ce s-a renunţat la propunerile experţilor, deşi a recunoscut că, în prezent, membri CCA sunt numiţi pe criterii politice. Fapt confirmat şi de unul din membri CCA prezent la dezbatere, Nicolae Damaschin:
„Până la urmă, votul în Parlament este un vot politic. Nu ai susţinerea la două-trei fracţiuni parlamentare care să-ţi ofere votul nu treci.”
În cadrul dezbaterilor de astăzi nu s-a ajuns la un compromis privind modalitate alternativă de numire a membrilor CCA, astfel încât instituția să fie ferită de influența politicului. Preşedintele comisiei parlamentare de profil Vladimir Hotineanu a dat asigurări că se va reveni la acest subiect:
„Haideți să ne gândim cum. Dacă lăsăm cărărușa asta de partajare politică nici prin noul Cod nu reuşim să obţinem nimic.”
Proiectul Codului Audiovizualului prevede şi o nouă modalitate de finanţare a autorităţii de reglementare. În prezent CCA este finanţat sută la sută din bugetul de stat. Proiectul prevede o reducere a finanţării de stat până la 40 la sută, restul veniturilor urmând a fi acoperite din taxele de licențiere. Mecanismul de finanţare pare să fie pe placul autorităţii de reglementare. Membrul CCA Nicolae Damaschin:
„Consider că CCA ar putea să treacă la autofinanţare, după intrarea în vigoare a noului Cod, reieşind din taxele care sunt. Din amenzi şi taxe de licenţiere CCA s-ar descurca financiar fără a umbla la bugetul de stat.”
Trecerea la autofinanţare ar mai reduce din influenţele politicului, au menţionat unii experţi.
O altă inovaţie din proiectul Codului este mecanismul de sancţionare a radiodifuzorilor care încalcă legislaţia. Dacă în prezent CCA aplică sancţiuni graduale, începând cu avertizarea publică, pentru orice tip de încălcări, atunci proiectul prevede sancţiuni pentru fiecare categorie de încălcare funcție de gravitate. Proiectul prevede amenzi de la 30 până la 150 de mii de lei, de zeci de ori mai mari faţă de cele aplicate în prezent.
La propunerea directorului executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, în proiect ar urma să fie inclusă obligativitatea CCA de a monitoriza permanent respectarea de către radiodifuzori a cel puţin trei drepturi: pluralism, drepturile minorilor şi drepturile omului, în general. Petru Macovei şi-a motivat propunerea invocând că CCA, în special în campanii electorale, nu a fost foarte activ în monitorizarea pluralismului, motiv din care mulţi radiodifuzori au scăpat de sancțiunile.
Dezbaterile pe marginea proiectului Codului Audiovizualului vor continua săptămâna viitoare, când ar trebui să fie pus în dicuţie un subiect care a trezit de-a lungul timpului mai multe critici şi anume felul în care sunt acordate licenţele de emisie.
