„Am fost nevoiţi să constatăm că statutul nostru de neutralitate nu a fost şi nu este respectat de către Federaţia Rusă, care îşi menţine trupele militare în regiunea transnistreană, deşi la Reuniunea OSCE de la Istanbul, în 1999, s-a angajat să-şi retragă de acolo trupele militare şi stocurile de muniţii”, a declarat preşedintele Timofti în cadrul discursului său.

„Reiterez pe această cale poziţia Republicii Moldova cu privire la necesitatea finalizării retragerii stocurilor de muniţii şi forţelor militare ale Federaţiei Ruse de pe teritoriul ţării noastre. De asemenea, pledăm pentru transformarea operaţiunii de pacificare din zonă de securitate în una civilă cu mandat internaţional”, a adăugat şeful statului.

De asemenea, preşedintele a accentuat că deşi Republica Moldova este un stat neutru, acest concept nu trebuie privit ca un concept dogmatic, static şi restrictiv.

„Acest statut nu exclude participarea la acţiuni de menţinere a păcii, de neadmitere a utilizării forţei pentru soluţionarea conflictelor. Începând cu 2003, Republica Moldova s-a încadrat, sub egida ONU, în misiuni pacificatoare într-o serie de ţări, printre care Liberia, Sudanul de Sud şi Coasta de Fildeş. Din 2014, militarii moldoveni fac parte din misiunea KFOR în Kosovo. Aliniindu-ne la Politica comună a Uniunii Europene de securitate şi apărare, participăm la soluţionarea crizelor din Mali şi Republica Centrafricană. Credem că e de datoria noastră să fim nu doar un beneficiar, ci şi un furnizor de securitate”, a menţionat Nicolae Timofti.

La Aşgabat, şeful statului a avut întrevederi bilaterale cu preşedintele turkmen, domnul Gurbangulî Berdîmuhamedov şi preşedintele georgian, domnul Ghiorghi Margvelaşvili.

Vă prezentăm mai jos discursul oferit de Serviciul de presă al Preşedinţiei:
 
„Stimate Domnule Preşedinte Gurbangulî Berdîmuhamedov,
Doamnelor şi Domnilor,
Onorată asistenţă,

Pentru început permiteţi-mi să-mi exprim adânca recunoştinţă faţă de Excelenţa Sa, Domnul Preşedinte Berdîmuhamedov, pentru invitaţia de a participa la acest important eveniment.
Această reuniune de nivel înalt, cu o tematică ce vădeşte preocupările actuale ale statelor noastre, face posibilă aprofundarea relaţiilor ce ne leagă, în numele păcii şi bunei înţelegeri între popoare.

Ţin să Vă adresez, Stimate Domnule Preşedinte, cele mai cordiale felicitări, însoţite de  sincere urări de bine pentru poporul acestei frumoase şi primitoare ţări, cu prilejul aniversării a 20-a a statutului de neutralitate permanentă, de o însemnătate specială în istoria Turkmenistanului.

Comunitatea internaţională, prin adoptarea la 12 decembrie 1995 a unei Rezoluţiei speciale ONU, în cadrul sesiunii Adunării Generale, a recunoscut acest statut.

Şi Republica Moldova face parte din grupul statelor neutre. Prin proclamarea în Constituţie, acum 21 de ani, a statutului de neutralitate, am decis să nu facem parte din alianţe şi organizaţii internaţionale cu caracter militar, şi să ne abţinem de la alte acţiuni de natură similară.

Neutralitatea, însă, în opinia mea, nu trebuie privită ca un concept dogmatic, static şi restrictiv. Acest statut nu exclude participarea la acţiuni de menţinere a păcii, de neadmitere a utilizării forţei pentru soluţionarea conflictelor.

Începând cu 2003, Republica Moldova s-a încadrat, sub egida ONU, în misiuni pacificatoare într-o serie de ţări, printre care Liberia, Sudanul de Sud şi Coasta de Fildeş.

Din 2014, militarii moldoveni fac parte din misiunea KFOR în Kosovo. Aliniindu-ne la Politica comună a Uniunii Europene de securitate şi apărare, participăm la soluţionarea crizelor din Mali şi Republica Centrafricană.

Credem că e de datoria noastră să fim nu doar un beneficiar, ci şi un furnizor de securitate.

În faţa diverselor provocări armate, inclusiv atentate teroriste, care s-au înteţit în lume în ultimii ani, şi au făcut numeroase victime, soluţia este, în mod evident, conjugarea eforturilor şi acţiunilor tuturor statelor care pledează pentru reinstaurarea păcii şi liniştii.

Mai mult, în contextul evenimentelor tragice din estul Ucrainei, putem vorbi despre necesitatea elaborării unei strategii pentru întreaga regiune, capabilă să răspundă provocărilor de ordin politic, economic şi de securitate.

În Republica Moldova suntem preocupaţi de situaţia din regiunea secesionistă transnistreană. Dorim să identificăm o soluţie politică cuprinzătoare şi de durată pentru acest conflict care să respecte integritatea teritorială a Republicii Moldova.
 
În context, doresc să mulţumesc tuturor participanţilor la acest for internaţional pentru susţinerea neobosită a suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Am fost nevoiţi să constatăm că statutul nostru de neutralitate nu a fost şi nu este respectat de către Federaţia Rusă, care îşi menţine trupele militare în regiunea transnistreană, deşi la Reuniunea OSCE de la Istanbul, în 1999, s-a angajat să-şi retragă de acolo trupele militare şi stocurile de muniţii.

Reiterez pe această cale poziţia Republicii Moldova cu privire la necesitatea finalizării retragerii stocurilor de muniţii şi forţelor militare ale Federaţiei Ruse de pe teritoriul ţării noastre. De asemenea, pledăm pentru transformarea operaţiunii de pacificare din zonă de securitate în una civilă cu mandat internaţional.

Ca urmare a refuzului Federaţiei Ruse de a-şi retrage trupele militare, forţe politice de la Chişinău au sesizat la Curtea Constituţională dispoziţiile privind neutralitatea, stipulate în articolul 11 din Legea Supremă.

Autorii sesizării arată că dislocarea unor trupe militare străine în regiunea estică a Republicii Moldova aduce atingere statutului de neutralitate, determină nerealizarea de facto a acestei prevederi constituţionale, şi de aceea această prevedere trebuie lovită de nulitate juridică, atât timp cât trupe militare străine se află pe teritoriul ţării noastre.

Stimate Domnule Preşedinte, Doamnelor şi Domnilor, Experienţa statelor neutre variază de la o ţară la alta, dar ele au un numitor comun: promovarea păcii şi stabilităţii.

Republica Moldova a dezvoltat, de-a lungul anilor, raporturi solide cu organizaţii internaţionale şi regionale, precum ONU, OSCE şi Consiliul Europei; a stabilit relaţii de cooperare cu ţările membre şi cele partenere ale NATO, menite să combată ameninţările şi să consolideze capacităţile naţionale de securitate şi apărare.

Încercăm să utilizăm conceptul de neutralitate într-o manieră care să permită contracararea riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Principiul de neutralitate nu este aplicabil în raport cu organizaţiile criminale, extremismul, terorismul şi încălcările dreptului internaţional.

Toate statele lumii, inclusiv cele neutre, trebuie să se solidarizeze şi să facă front comun împotriva acţiunilor teroriste care atentează la cele mai importante valori ale umanităţii.
În final, doresc să mulţumesc încă o dată gazdei evenimentului, pentru ospitalitate şi pentru excelenta organizare a conferinţei.

Urez, de asemenea, toate cele bune tuturor Dumneavoastră, participanţi la acest for. Vă mulţumesc pentru atenţie.”