În urmă cu mai bine de un an, după ce SUA și Uniunea Europeană au impus sancțiuni economice Rusiei pentru implicarea în conflictul din Ucraina, președintele Vladimir Putin s-a gândit să se reorienteze către alte regiuni, care au fost oarecum neglijate după prăbușirea URSS.
Kremlinul a căutat noi aliați în est, în ideea de a înlocui comerțul și investițiile în Occident. Însă planul lui stagnează.
Iar momentan nu există niciun semn că petrolul, cea mai importantă sursă de venituri pentru bugetul Rusiei, îi va veni prea curând în ajutor, se arată într-un editoral Bloomberg.
Prețul petrolului s-a prăbușit în această săptămâna sub pragul psihologic de 40 de dolari/baril și a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 11 ani. Iar tendința e de scădere.
Vineri, cotația țițeiului tranzacționat pe bursă din Londra, etalon pentru Europa, a ajuns până la 37,7 dolari pe baril. La rândul său, cotația WTI, de referință pe piața americană, s-a îndreptat spre 35 de dolari pe baril.
Deci ce va face Rusia în continuare, având în vedere că nu-și poate asigura o creștere a veniturilor, în special din tranzacțiile cu petrol, așa cum a făcut în anii precedenți? Aceasta e întrebarea de un milion de dolari.
Rusia nu e singură, dar nici bine nu o duce
Într-adevăr, Rusia nu se află într-o oază de singurătate. De la momentul impunerii sancțiunilor, a curtat China pentru niște proiecte-gigant. însă înțelegerea pentru realizarea unei conducte de gaze, anunțată cu mare tam-tam în martie 2014, nu pare că se va materializa prea curând.
Nici proiectul de pe piață obligațiunilor (Rusia emite obligațiuni în yuani) nu e atât de spectaculos pe cât și-ar fi dorit liderii de la Kremlin, arată Bloomberg.
Cu toate că schimburile comerciale bilaterale au crescut cu 3,4% în prima jumătate a anului trecut, ele nu compensează pentru declinul în zona comerțului cu UE și partenerii săi. și în niciun caz nu poate umple golul lăsat de petrolul ieftin.
Uși închise, oportunități ratate
între timp, politica externă agresivă dusă de Putin a închis ușa altor oportunități de creștere, susține sursa citată.
De exemplu, Bulgaria-stat membru UE, cunoscut pentru relațiile strânse cu Kremlinul în anii ’90 și 2000-plănuia să devină țară-gazdă pentru proiectul South Stream, conductă care ar fi transportat gazul din Rusia în Europa, boicotând Ucraina. însă după escaladarea conflictului din Ucraina, această idee a picat.
Putin s-a reorientat către Turcia, căreia i-a promis un proiect similar. Ba mai mult, rușii au început construcția unei centrale nucleare acolo. Dar doborârea avionului rus de către forțele armate turce la granița cu Siria a condus la înghețarea relațiilor bilaterale.
Astfel, gazoductul de aproape 2 miliarde de dolari e în stand-by, iar lucrările la centrala nucleară au fost sistate. în plus, rușii nu mai au voie să meargă în vacanță acolo.
Oficialii ruși se bat cu cărămida în piept că nu e nicio problemă: oricum vacanțele pe plajele minunate din Turcia erau doar un moft. Pot trăi și fără ele.
și pe bună dreptate. Realitatea e că economia Rusiei supraviețuiește, iar popularitatea lui Putin e la cote mari. Problema este că măsurile luate de Kremlin nu sunt sustenabile pe termen lung, iar economia va ajunge să fie pe butuci, dacă nu va primi un restart curând.
Iar când va veni momentul plății facturilor pentru deciziile sale, Puțin va înțelege că trebuie să facă pace cu foștii săi parteneri, pentru că Rusia are nevoie de ei, așa cum și aceștia au nevoie de Rusia, conchide Bloomberg.