Preşedintele Estoniei a promulgat o lege care limitează dreptul de vot pentru rezidenţii ruşi
Președintele eston Alar Karis a promulgat miercuri amendamentul constituțional care le interzice cetățenilor non-europeni să participe la alegerile locale, o măsură ce vizează în special puternica minoritate rusă din această țară baltică, potrivit AFP, citat de Agerpres.
O largă majoritate de deputați estoni a votat acest amendament la 26 martie, un semn al preocupărilor în creștere în materie de securitate în această țară după invazia rusă din Ucraina în februarie 2022.
„Președintele Alar Karis a promulgat legea privind amendarea Constituției Republicii Estonia care abrogă dreptul de vot la alegerile locale pentru cetățenii din țări terțe care au reședința în Estonia“, indică președinția estonă într-un comunicat.
Șeful statului a semnat amendamentul în pofida rezervelor pe care le exprimase în trecut, reiterându-și totuși preocuparea pentru menținerea ‘unității societății estone’.
„Este la fel de important ca persoanele care și-au pierdut dreptul la vot să nu creadă că statul a decis să le excludă din viața societății sau că le consideră doar un risc la adresa securității naționale”, afirmă președinția în comunicatul său.
Noua măsură îi vizează în primul rând pe cei 80.000 de cetățeni ruși, dintre care peste 65 000 au vârsta de vot, care locuiesc în această fostă republică sovietică vecină cu Rusia, ce și-a redobândit independența în 1991.
Estonia are o populație de 1,3 milioane de locuitori, între care aproximativ 973 000 sunt cetățeni cu drept de vot.
Persoanele cu reședința permanentă în Estonia, precum și cele provenind din țări din afara UE, au avut anterior dreptul constituțional de a vota la alegerile locale, dar nu și la alegerile parlamentare.
Relațiile între Moscova și cele trei state baltice – Estonia, Letonia și Lituania – s-au înrăutățit pe fondul tensiunilor în creștere între Rusia și Occident.
Atât Estonia, cât și Letonia au importante minorități rusofone care sunt de multe ori în dezacord cu guvernele naționale, stârnind îngrijorări că Moscova ar putea încerca să exploateze aceste divergențe pentru a destabiliza respectivele țări, membre ale UE și NATO.
Atunci când Estonia a obținut independența față de Uniunea Sovietică, aproximativ o treime dintre locuitorii săi erau imigranți din alte republici sovietice.
