„Eu consider că asta ar fi trebuit să fie un element fundamental pentru că sunt vizate fenomene, probleme sociale, comportamente care țin de o parte a populației. Abia aștept să văd rezultatele unor focus grupuri comandate de guvern în care să aflăm cum privesc grupurile minoritare din Moldova relația cu actuala putere, care sunt drepturile care le sunt (ne)respectate, ce așteptări au ei în relația cu partidele și politicenii (inclusiv cei de la Pas și doamna Președinte), care sunt obiceiurile lor de consum media și de ce anume sunt ele așa etc. Orice sociolog/specialist media putea explica (dacă ar fi fost întrebat) care e treaba cu consumul media pe acel segment și cam care sunt șansele să fie produsă o migrație a audienței în modul precizat mai sus (adică printr-un canal TV al televiziunii de stat).

Din orice perspectivă am citit opiniile puterii la acest subiect, totul îi dezavantajează, nu am văzut nici măcar un punct de sprijin, un grup din societate, o masă critică măcar pe un segment care să îi susțină cu această inițiativă. Am constatat însă o gândire cauzală simplistă (dacă o putem numi gândire) într-o lume care-și mută extrem de rapid consumul și credibilitatea în online și pe surse individuale, nu instituționale. 

Unele justificări mă lasă pur și simplu stupefiat - domnul Purtător de Cuvânt al Guvernului ne asigură că noul canal TV “printr-o grilă atractivă va reuși …”. Băi băiatule, băi”, a scris Doru Petruți.

„Hai, vă rog uitați-vă pe cifrele de audiență ale M1, uitați-vă pe performanța M2, analizați climatul organizațional odată cu aservirea Teleradio Moldova (vorbesc de linia de aservire dată de legile schimbate sub actuala putere), listați măcar abuzurile care ies în spațiul public de la televiziunea publică, aplecați măcar urechea la ce spune domnul Mircea Surdu, constatați ca nici măcar pozițiile jurnaliștilor care lucrează în presa aservită nu vă sunt favorabile, analizați situația absolut fără precedent la care s-a ajuns în Republica Moldova cu masa media independentă (aservite puterii, ca să fie mai clar), analizați căderea de credibilitate din dreptul mass media din ultimii 4 ani. 

Cineva ar trebui să îi trezească pe băieții ăștia - deocamdată, de asta s-au ocupat alegătorii la locale, referendum și prezidențiale. Dar, se pare că semnalele transmise nu au fost suficiente”, a conchis Petruți.

Partidul Acțiune și Solidaritate vrea să lanseze un canal de televiziune în limba rusă, difuzat de compania publică „Teleradio-Moldova”. Cu o inițiativă legislativă în acest sens au venit deputații Eugen Sinchevici și Natalia Davidovici, potrivit cărora „cetățenii, indiferent de limba vorbită, trebuie să cunoască și să fie la curent cu politicile statului”.

De cealaltă parte, directorul TeleFilm Chișinău, Mircea Surdu, susține că planul televiziunii rusești la TRM, Moldova 3, a fost pregătit meticulos, pe ascuns, fără să aibă o dezbatere publică. „Am încercat să explic de ce nu văd oportun acest lucru. Am fost bruiat de către Vladimir Țurcanu. Colega mea, care avea aceeași opinie ca și mine, a fost intimidată”, a scris jurnalistul.

La rândul său, purtătorul de cuvânt de la Guvern, Daniel Vodă, susține planul unei televiziuni rusești la TRM, Moldova 3. „Vedem Moldova 3 ca pe o oportunitate în plus de a ajuta oamenii vorbitori de rusă să știe din prima sursă evenimentele care se întâmplă, să promovăm limba română și să viralizăm adevărul”, a spus Vodă, după ședința de astăzi a Guvernului.

---