[1848]
Are loc, la Paris, în locuința lui Nicolae Bălcescu, o întrunire a revoluționarilor români, în care se decide declanșarea revoluției în țară și se redactează programul revoluționar. Această întâlnire a fost un moment crucial în istoria modernă a României, marcând începutul Revoluției de la 1848. Revoluționarii români, inspirați de mișcările revoluționare din Europa, au căutat să obțină drepturi și libertăți fundamentale, precum și unirea principatelor române. Nicolae Bălcescu, un important lider revoluționar, a jucat un rol esențial în organizarea și coordonarea acestor eforturi.

[1856]
Contele Walewski, ministrul de externe al Franței și președinte al Congresului de Pace (fiul natural al lui Napoleon I), propune, în timpul Congresului de pace de la Paris, unirea Moldovei cu Muntenia sub conducerea unui prinț străin. Această propunere a fost un pas important către unirea principatelor române, care s-a realizat în cele din urmă în 1859. Congresul de la Paris a avut loc după Războiul Crimeei și a fost un forum unde marile puteri europene au discutat viitorul regiunii. Propunerea lui Walewski a reflectat dorința de a stabiliza zona prin crearea unui stat mai puternic și mai unificat.

[1917]
Începe Revoluția de la Petrograd, în urma căreia, pe 15 martie 1917, țarul Nicolae al II-lea abdică (8 martie - 12 martie 1917). Revoluția Rusă din februarie 1917 a avut un impact semnificativ asupra întregii regiuni, inclusiv asupra Basarabiei, care era parte a Imperiului Rus. Evenimentele de la Petrograd au dus la prăbușirea regimului țarist și au creat condițiile pentru proclamarea Republicii Democratice Moldovenești în Basarabia, care ulterior s-a unit cu România în 1918.

[1945]
Guvernul român a adresat guvernului sovietic o telegramă în care solicita reintegrarea nordului Transilvaniei la România, teritoriul fiind oficial parte a Ungariei, ca urmare a Dictatului de la Viena din 1940. În telegrama de răspuns, din 9 martie 1945, I.V.Stalin consimte la reinstalarea administrației românești în N-E Transilvaniei. La 13 martie 1945, la Cluj, a avut loc proclamarea oficială a reinstalării administrației românești în această parte a țării. Acest eveniment a fost un moment de mare importanță pentru România, marcând sfârșitul unei perioade de ocupație și restabilirea suveranității asupra unei părți semnificative a teritoriului său. Decizia lui Stalin a fost influențată de contextul geopolitic al vremii și de dorința de a menține influența sovietică în Europa de Est.

[1950]
Uniunea Sovietică susține că deține bomba atomică. Anunțul Uniunii Sovietice privind deținerea bombei atomice a marcat începutul unei noi ere în politica internațională, cunoscută sub numele de Războiul Rece. Această dezvoltare a avut implicații profunde pentru securitatea globală și a dus la o cursă a înarmărilor nucleare între SUA și URSS, afectând și țările din Europa de Est, inclusiv România și Moldova, care se aflau sub influența sovietică.

[1968]
La Praga, studenții cehoslovaci își declară sprijinul față de mișcarea de liberalizare cunoscută sub numele de Primăvara de la Praga. Primăvara de la Praga a fost o perioadă de reforme politice și economice în Cehoslovacia, care a inspirat mișcări similare în alte țări din blocul estic. Deși mișcarea a fost înăbușită de intervenția militară sovietică, ea a demonstrat dorința de schimbare și de libertate în rândul popoarelor din Europa de Est, inclusiv în Moldova, care era parte a Uniunii Sovietice.

[1972]
Reprezentantul permanent al României la Agenția Internațională pentru Energia Atomică (AIEA) a semnat, la Viena, Acordul cu privire la aplicarea garanțiilor în cadrul Tratatului de neproliferare a armelor nucleare între România și AIEA. Acest acord a fost un pas important pentru România în cadrul eforturilor internaționale de a preveni proliferarea armelor nucleare. Prin semnarea acestui tratat, România s-a angajat să folosească energia nucleară doar în scopuri pașnice, contribuind astfel la stabilitatea și securitatea regională și globală.

[1995]
Deschiderea oficială a lucrărilor Comisiei de elaborare a strategiei naționale de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, compusă din oameni de știință și din reprezentanți ai tuturor partidelor parlamentare. Acest moment a marcat începutul unui proces complex și de lungă durată de integrare europeană pentru România. Aderarea la Uniunea Europeană a fost un obiectiv strategic pentru România, având implicații economice, politice și sociale semnificative. Acest proces a influențat și Republica Moldova, care a urmărit îndeaproape evoluțiile din România în contextul propriilor aspirații europene.

[2004]
Irak: Cei 25 de membri al Consiliului de guvernare aprobă în unanumitate constituția interimară a țării. Adoptarea constituției interimare a fost un pas crucial în procesul de reconstrucție politică a Irakului după răsturnarea regimului lui Saddam Hussein. Acest eveniment a avut implicații globale, inclusiv pentru țările din Europa de Est, care au fost implicate în diverse misiuni internaționale de stabilizare și reconstrucție în regiune.

[2024]
Curtea de Arbitraj Internațională a decis că România nu va plăti despăgubiri companiei Gabriel Resources, care cerea 6,7 miliarde de dolari pentru anularea proiectului minier de la Roșia Montană. Premierul Ciolacu a anunțat victoria, după săptămâni de incertitudini și temeri că România ar putea fi obligată la penalități uriașe. Această decizie a fost un moment de ușurare pentru România, având în vedere potențialul impact financiar devastator al unei decizii nefavorabile. Proiectul minier de la Roșia Montană a fost un subiect de controversă majoră, implicând aspecte de mediu, economice și culturale. Decizia a fost primită cu satisfacție de către activiștii de mediu și de către cei care au susținut protejarea patrimoniului cultural al zonei.

---