Numărul medicamentelor autorizate, în scădere semnificativă. De ce producătorii internaţionali se retrag de pe piaţa R. Moldova
Pe lângă scăderea numărului de medicamente autorizate, în ultimii ani o serie de producători internaționali au renunțat să mai comercializeze produsele lor farmaceutice pe piaţa R. Moldova.
Potrivit datelor Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM), se constată o dinamică descendentă a numărului de medicamente autorizate în Republica Moldova, cu înregistrare a unor evoluții pozitive începând cu anul 2022, scrie Mold-street.com.
Numărul medicamentelor autorizate în scădere semnificativă
Dacă în 2015 pe piaţă erau autorizate aproape 7.000 de medicamente, apoi în 2022 numărul acestora a scăzut la mai puţin de 4.000, ca în anul 2023 să crească la 4.102. Datele pentru 2024 nu au fost încă publicate.
Potrivit Ministerului Sănătăţii scăderea numărului de competitori pentru fiecare denumire comună internațională (DCI), favorizează „riscuri de discontinuitate a stocurilor”.
„De exemplu, doar 1-2 producători sunt prezenți pe piață pentru anumite DCI, iar retragerea unuia dintre aceștia poate duce la lipsa tratamentului pe piață”, afirmă Ministerul Sănătăţii în nota de argumentare a proiectului noii Legi cu privire la medicamente.
De ce producătorii internaţionali se retrag de pe piaţă
Instituţia constată situația când mulți producători internaţionali și-au micșorat portofoliul sau s-au retras medicamente de pe piața din Republica Moldova.
Astfel conform datelor AMDM, cu privire la anularea Certificatelor de Înregistrare pentru anul 2023, dintre producătorii de medicamente cu cele mai multe solicitări, care și-au retras produsele de pe piața Republicii Moldovei sunt:
- KRKA, Novo mesto – 22 produse;
- GlaxoSmithKline Biologicals S.A. – șapte produse;
- IPSEN Consumer HealthCare – șapte produse;
- Takeda Austria – șapte produse;
- F.Hoffmann – La Roche, Ltd. – șase produse.
Potrivit Ministerului Sănătăţii printre principalele motive de retragere de pe piaţă menționate în solicitările producătorilor „sunt optimizarea portofoliului companiei sau lipsa interesului comercial”.
Un alt factor este „plafonarea rigidă a prețurilor” la medicamente pe care insistă autorităţile deja de mai mulţi ani pentru a nu admite creşteri ale preţurilor.
La fel un rol mare îl are „cererea/consumul redus de medicamente pe piața farmaceutică din Republica Moldova raportat la mărimea seriilor de fabricate”, dar şi transferurile Certificatelor de Înregistrare către alte companii care nu au reprezentanță în ţara noastră.
În consecinţă pe piaţă farmaceutică din R. Moldova se atestă o ofertă redusă de medicamente ceea ce limitează accesul pacienților la tratamente conform ghidurilor și protocoalelor clinice.
Lipsă de oferte de medicamente esenţiale la licitaţii publice
Un alt aspect critic invocat de autorităţi este lipsa ofertelor pentru medicamente în cadrul licitațiilor publice.
„Din totalul pozițiilor fără oferte (în cadrul licitațiilor publice n.r.), 63% sunt medicamente esențiale (situația din anul 2023)”, afirmă Ministerul Sănătăţii.
Această situație afectează activitatea instituțiilor medico-sanitare publice și calitatea actului medical şi denotă existenţa unor probleme în activitatea Centrului pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS).
Soluţia propusă de către Ministerul Sănătăţii este reformarea sectorului şi adoptarea unei noi Legi cu privire la medicamente, conformă cu standardelor europene riguroase şi cu eliminarea deficienţelor actualei legi, ce are o vechime de 26 de ani.
În opinia Ministerului, lipsa alinierii complete a prevederilor legislaţiei moldoveneşti la cerințele UE în domeniul studiilor clinice afectează capacitatea R. Moldova de a atrage investiții și de a participa în studii clinice internaționale.
„O asemenea reformă va contribui la crearea unui cadru legal stabil și previzibil, în care operatorii economici din domeniul medicamentului să își poată desfășura activitatea conform reglementărilor internaționale, iar cetățenii să beneficieze de acces continuu și eficient la medicamente sigure și de calitate”, concluzionează Ministerul Sănătăţii.
