Conform unui raport întocmit de peste 30 de cercetători, terapia cu oxigen este crucială pentru persoanele aflate în situaţii de urgenţă, pentru pacienţii aflaţi sub anestezie sau cei cu insuficienţă respiratorie cronică. Deşi acest tratament salvează vieţi de cel puţin 150 de ani, accesul universal rămâne o provocare globală semnificativă, scrie Science Alert.
„Port oxigenul ca pe un rucsac, astfel încât pot merge la şcoală, mă pot întâlni cu prietenii mei şi chiar pot face exerciţii fizice. Cu oxigen pot trăi o viaţă normală cu boala mea”, explică un copil din Chile care suferă de o boală pulmonară cronică, citat în raport.
Doctorul Hamish Graham de la Institutul de Cercetare pentru Copii Murdoch, membru al comisiei care a investigat criza oxigenului medical, subliniază: „Oxigenul este necesar la fiecare nivel al sistemului de sănătate pentru copii şi adulţi cu diverse afecţiuni acute şi cronice. Eforturile anterioare s-au concentrat în mare parte pe livrarea de echipamente pentru a produce mai mult oxigen, neglijând sistemele şi personalul necesar pentru a asigura distribuţia, întreţinerea şi utilizarea eficientă şi sigură”.
Pandemia COVID-19 a expus multe dintre aceste deficienţe, ducând la pierderi de vieţi care ar fi putut fi evitate. „Nu vreau ca generaţiile viitoare de medici să fie nevoite să decidă ca Dumnezeu cine trăieşte şi cine moare, pentru că asta am fost nevoiţi să facem când nu aveam suficient oxigen”, mărturiseşte un medic din Etiopia.
În urma unei analize extinse, cercetătorii au elaborat un plan pentru sisteme de producţie, stocare şi distribuţie a oxigenului, aplicabil chiar şi în ţările cu resurse foarte limitate. Planul include 52 de recomandări adresate guvernelor, industriei oxigenului, profesioniştilor din domeniul sănătăţii şi organizaţiilor internaţionale.
Un aspect important identificat de cercetători este accesul la pulsoximetre funcţionale – dispozitive mici care măsoară nivelul de oxigen din sânge, esenţiale pentru a direcţiona oxigenul medical unde este cel mai necesar. Studiile arată că multe dintre aceste dispozitive nu oferă măsurători precise la persoanele cu nuanţe mai închise ale pielii.
„Avem nevoie urgentă să facem pulsoximetrele de înaltă calitate mai accesibile şi mai răspândite”, explică Graham. În prezent, în ţările cu venituri mici şi medii, pulsoximetrele sunt disponibile doar în 54% din spitalele generale şi 83% din spitalele terţiare, iar defecţiunile sunt frecvente.
„În prezent, majoritatea spitalelor noastre sunt cimitire pentru echipamente medicale stricate”, explică un medic din Sierra Leone. Această problemă este agravată de lipsa inginerilor biomedicali, esenţiali pentru asigurarea funcţionării echipamentelor vitale.
Educarea comunităţii privind utilizarea oxigenului medical şi măsurile preventive de sănătate reprezintă, de asemenea, elemente cheie ale planului.
Raportul subliniază importanţa măsurilor preventive care reduc cererea de oxigen medical, inclusiv vaccinările la zi, reducerea fumatului şi a poluării, promovarea unei alimentaţii sănătoase şi atenuarea schimbărilor climatice.
„Îmi amintesc când am ajuns la urgenţă, saturaţia mea era de 80%. Am avut o pierdere a vederii. Credeam că voi muri”, descrie un tânăr pacient din Pakistan care a suferit de insuficienţă respiratorie acută.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!