În anul curent, suprafața dedicată culturilor de toamnă, grâu și orz, este mai mare cu circa 5-15%, în diferite regiuni ale țării, față de suprafețele din 2024 și cu circa 30% mai mult în cazul rapiței, susține Mihai Bostan, promotor Corteva Agriscience.
Solicitat de Agrobiznes, acesta a explicat că fermierii au început să acorde o atenție mai mare culturii de rapiță, atât datorită eficienței economice, cât și faptului că aceasta este un premergător mult mai favorabil pentru cultura de grâu.
„Fermierii acordă tot mai multă atenție culturii de rapiță, deoarece randamentul economic în ultimii anii este tot mai stabil. Totodată, dincolo de partea economică, care poate să aducă un salt financiar în fiecare fermă, mai există și partea agronomică de asigurare cu un premergător mai favorabil pentru grâul de toamnă, decât floarea-soarelui. Iată de ce, observăm o tendință de creștere a încrederii fermierilor pentru cultura de rapiță, ceea ce este desigur îmbucurător și consider că, este loc de suprafețe și mai mari cu această cultură.
Cred că 20 % din suprafața arabilă, ar fi o pondere rezonabilă atât din punct de vedere economic, cât și agronomic”, spune Mihai Bostan.
Faza de dezvoltare
La moment, suprafețele înființate cu culturi de toamnă arată foarte bine, în mod special rapița.
„Dacă să ne referim la faza de dezvoltare a culturilor de toamnă, atunci la moment, câmpurile de rapiță, în mod special, sunt foarte bune, chiar dacă fermierii au semănat rapița la finele lunii septembrie, atunci când s-au înregistrat precipitații mai însemnate.
Chiar dacă rapița nu a fost semănată într-o perioadă optimă, conform manualelor de specialitate, totuși, toamnele calde din ultimii ani oferă posibilitatea ca rapița să intre în iarnă cu minim 8 frunze, cu un sistem radicular și o plantă bine dezvoltată, ce îi permite să ierneze bine și chiar să reușească să ofere randamente înalte.
Cred că jumătate din suprafața de rapiță, este într-o stare foarte bună, iar cealaltă jumătate într-o stare bună spre foarte bună”.
Mihai menționează că, se atestă puține suprafețe unde planta are doar 6 sau mai puține frunze. Chiar și în aceste condiții, iarna blândă creează condiții favorabile pentru ca rapița să treacă cu bine peste sezonul rece al vegetației.
„Dar și mai mult bucură fermierii, cel mai probabil, rezerva de umiditate din sol, care este de circa 200 de l/m2. O rezervă acumulată începând cu luna septembrie și până la moment. Sperăm că și a doua jumătate a iernii, dar și începutul primăverii ne va oferi precipitații suplimentare ca să ajungem la o medie anuală de 250-300 l, pentru perioada rece a anului. Dacă vom avea asemenea condiții, cred că tonul agricol, dat de rezerva de umiditate, va fi foarte bun. La moment, totuși suntem mult mai bine față de anii precedenți”.
Fertilizarea cu azot
Fertilizarea cu azot trebuie să fie o întrebare esențială pentru toți fermierii, care își doresc recolte înalte. Fiecare producător trebuie să înțeleagă că fertilizarea cu azot este procedeul agrotehnic ce face cea mai mare diferență, mai ales dacă vorbim despre culturile din prima grupă, atât la grâu, cât și la rapiță.
„Ținând cont de posibilitățile financiare mai precare a fermierilor, după seceta din anul trecut, fertilizarea cu azot riscă să fie neglijată. Riscul cel mare este că agricultorii vor fertiliza cu cantități mai mici de azot și astfel, randamentul obținut la final nu va mai fi economic foarte bun.
Încurajez fermierii să identifice posibilități de finanțare ca să asigure culturile cu azot. În mod special, să atragă atenția asupra culturii de rapiță, care are cerințe mai mari de azot, comparativ cu grâul.
Totodată, poate să valorifice mult mai bine azotul, din punct de vedere economic, decât cultura de grâu. Tot aici, trebuie să menționez că, rapița are un preț de comercializare de aproximativ 2,5-3 ori mai mare decât cel al grâului, chiar dacă consumul de azot este de circa 2 ori mai mare per tona de producție”, a adăugat Mihai Bostan.
Fertilizarea recomandată la rapița de toamnă
Rapița valorifică mult mai bine umiditatea din iarnă. Fiecare kg de azot administrat la rapiță, economic va fi răscumpărat cu o mai mare plusvaloare, decât în cazul grâului.
„Acolo unde rapița are o densitate și o dezvoltare foarte bună, fermierul trebuie să-i asigure, pe lângă administrarea îngrășămintelor din toamnă, un minim de 120-140 de kg de substanță activă de azot, sau dacă vorbim de îngrășăminte fizice ar fi circa 150 kg de sulfat de amoniu plus 250 de kg de nitrat de amoniu.
Cu certitudine reiterez, rapița care are o densitate și o dezvoltare foarte bună poate, din această cantitate de azot, să ofere recolte de peste 4 tone/ha, iar dacă vom mai avea parte și de o primăvară favorabilă, recolte și de peste 5 tone/ha. Rapița poate, avem și precedent, în sistem superintensiv să ofere recolte de peste 6 tone/ha.
În acest context, s-ar putea ca rapița să fie, pentru mulți fermieri care se confruntă cu dificultăți financiare din anii precedenți, colacul de salvare care să ofere un salt financiar simțitor”.
Fertilizarea recomandată la grâu
În ceea ce ține de cultura de grâu, la rezerva de umiditate care se atestă la moment, este recomandat să i se asigure cel puțin o cantitate de 60-80 de kg de substanță activă de azot, administrat pe parcursul lunilor ianuarie-februarie.
„Dacă însă, pe parcursul lunilor februarie – martie mai avem precipitații, ar fi bine să suplinim cantitatea de azot administrată cu încă 30 de kg substanță activă de azot pentru fiecare 30-50 litri de precipitații căzute. Atenționez fermierii să țină cont în această perioadă esențială, de fertilizarea cu azot nitric pentru semănăturile efectuate mai târziu, mai ales cele care au intrat în iarnă neînfrățite.
Azotul nitric este accesibil mult mai rapid și poate oferi o accelerare culturii în prima parte a primăverii (sfârșit de februarie, început de martie), atunci când se înregistrează temperaturi peste pragul fiziologic.
Pe suprafețele unde culturile au intrat în iarnă bine înfrățite, putem să fertilizăm atât cu azot nitric, cât și cu azot sub formă amidică, care se găsește în uree și are un preț de cost mai mic. Însă, neapărat trebuie să ținem cont de partea de volatilizare a azotului, care este mult mai însemnată în cazul azotului amidic. Ideal ar fi să avem puțină zăpadă și atunci azotul amidic are mult mai mari șanse să ajungă la sol”.
Mihai Bostan a vorbit și despre îngrășămintele lichide cu azot, care au toate cele trei forme de azot, însă fermierii știu foarte bine că acest îngrășământ necesită abordări mai diferite.
„Este foarte important ca orice îngrășământ să ajungă în contact cu solul cât mai rapid și astfel să fie absorbit de particulele de sol și fixat, reducând pierderile semnificativ”.
Culturile de grau si orz sunt intr-o stare satisfacatoare. Cand as putea aplica ingrasamantul foliar AZOTOFIT pe frunze ca sa aiba un efect mai bun? MS la toti de sfat.
De regulă, îngrășămintele foliare care au la bază azot ușor asimilabil prin frunze, trebuie aplicate la ieșirea în pai. Adică când începe grâul să se alungească. Din acest moment, consumul de azot crește semnificativ și astfel poate valorifica foarte bine fertilizarea!