În Republica Moldova se înregistrează o insuficiență acută de forță de muncă și motivul principal ar fi faptul că, oamenii nu vor să muncească și nici pe departe pe motivul că nu ar avea unde.
De această părere este Victor Cazacu, manager Pro Inedit SRL, care mai specifică că locuri vacante sunt foarte multe, dar oamenii nu doresc să lucreze, indiferent de salariul care li se propune.
„Asigurarea de șomaj reduce necesitatea de a munci”
„Problema lipsei forței de muncă nu constă nici pe departe în valoarea salariului care se plătește pentru o anumită activitate. Dacă în cazul orașului Chișinău această problemă nu este atât de gravă, atunci însă, când vine vorba despre localități, unde de fapt este producerea, situația este foarte gravă. Un motiv ar fi faptul că oamenii de la sate s-au obișnuit să primească alocații de la stat (asigurarea de șomaj) și respectiv nu mai doresc să muncească pentru a primi salariu.
În acest context, consider că, statul ar trebui să modifice aceste facilități și în loc să cheltuie sume extrem de mari pentru a achita alocații oamenilor care nu vor să muncească, mai bine ar elabora un nou instrument de motivare a acestora să se angajeze oficial și, totodată, ar susține producerea”.
Zilierii ar putea fi stimulați prin subsidii la salarii
Victor Cazacu crede că ar fi binevenită o politică prin care statul ar achita subvenții (subsidii) la salarii.
„Mă refer la faptul că, dacă o persoană dintr-o localitatea se angajează în producere, fie că vorbim despre casele de ambalare sau la plantațiile multianuale, fabrici de conserve și altele, atunci statul să achite subvenții la salariile pe care le primesc angajații. În asemenea condiții, foarte mulți oamenii care lucrează peste hotare și sunt din localitățile unde are loc producerea ar fi motivați să revină acasă”.
Potrivit lui, aceasta ar însemna că statul nu cheltuie bani pentru oamenii care nu vor să muncească, ci cheltuie bani pentru a stimula produsul intern brut (PIB).
„Astfel, se va produce marfa, care se va comercializa local în magazine, sau se va exporta. În plus, acest instrument ar contribui la creșterea fluxului de bani în anumite localități unde există producere (sunt depozite, fabrici, case de ambalare sau de păstrare). Iar fluxul de bani, la rândul său, ar crește consumul în aceste localități și într-un final aici ar începe producerea de servicii, bunuri”.
Banii pentru alocații reorientați pentru subvenționarea salariilor de producere din agricultură
Acesta consideră că, statul trebuie să reorienteze banii pe care îi plătește sub formă de alocații pentru subvenționarea salariilor de producere din agricultură. Acest pas ar fi o soluție inclusiv pentru a reîntoarce diaspora acasă.
„Doar cu oamenii care au mai rămas în țară, nu vom putea soluționa criza forței de muncă. Cei care nu doresc să muncească să fie lipsiți de alocații. Cei care sunt din domeniu cunosc foarte bine cum funcționează această metodă de plată. Dacă contactezi Subdiviziunile Teritoriale pentru Ocuparea Forței de Muncă și soliciți să-ți fie direcționați oameni, care stau la evidența ca și șomeri, aceștia se prezintă cu un document, formă specială pe care trebuie să aplici ștampila că el s-a prezentat. Ei refuză să se angajeze și să muncească ca și stivuitori, hamali sau la liniile de sortare.
Mai degrabă își doresc să se angajeze ca șoferi, paznici sau o muncă ce nu implică activitate fizică. După care revin la Subdiviziunile teritoriale cu documentul ștampilat și mai stau o perioadă pe alocațiile de la stat. Și tot așa și la alte companii”.
Fără dorință de a se angaja oficial
O altă parte dintre aceștia, chiar dacă acceptă un loc de muncă nu doresc să fie angajați oficial, de exemplu ca zilieri, mai spune managerul.
„Motivul ar fi același, nu doresc să piardă alocația de la stat. Vă imaginați că în perioada în care se desfășoară recoltarea la fructe sau legume care se alterează rapid, mulți producători sunt nevoiți să accepte condițiile înaintate de aceste persoane și să plătească neoficial sau în plic. Dar aici apare o altă problemă legată de controalele și penalitățile din partea Inspecției Muncii și a FISC-ului.
De multe ori, chiar cei care cer să le plătești în plic banii sunt și cei care declară la organele de control că nu sunt angajați oficial, dar nu spun motivul adevărat pentru că nu vor să fie lipsiți de alocații”.
Victor Cazacu spune că, cu părere de rău, despre această parte a lucrurilor nu vorbește nimeni.
„Chiar dacă ceea ce am propus mai sus nu este tocmai o decizie socială bună, democratică, dar suntem în criză și trebuie să găsim metode de a scoate economia din impas. Suntem o țară care nu prea are economie și trebuie să investim în dezvoltarea ei.
Astfel că, banii care sunt destinați pentru alocații ar trebui să fie reorientați în producerea locală și susținerea producătorilor autohtoni”.
Amintim că, Guvernul Republicii Moldova în Memorandumul cu privire la politicile economice și financiare, semnat cu FMI, a menționat că ponderea estimată a ocupării forței de muncă în economia tenebră din Republica Moldova este de circa 23 la sută, fiind în mare parte în agricultură (circa 61 la sută din totalul economiei tenebre), construcții (circa 22 la sută) și sectorul Horeca (circa 7 la sută).
Comentarii