Dmitri Torner explică de ce Republica Moldova are nevoie de o nouă lege a ghilotinei

16 Ian. 2025, 11:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2025, 11:50 // Actual //  bani.md

Omul de afaceri Dmitri Torner consideră că în Republica Moldova a venit timpul pentru implementarea unei noi legi a ghilotinei și, într-o postare pe Facebook, și-a argumentat propunerea. „Acum aproape două decenii (în 2006), în Republica Moldova a fost adoptată una dintre cele mai renumite legi din istoria țării – Legea ghilotinei. Ulterior, ea a fost urmată de Ghilotina-2. Esența „ghilotinelor” a fost una cât se poate simplu – printr-un mega efort depus la cel mai înalt nivel a fost revizuit întregul cadru legislativ și normativ în vigoare, fiind eliminate toate barierele și contradicţiile ce împiedicau dezvoltarea afacerilor și, respectiv, a economiei naţionale. Necesitatea ghilotinei era accentuată inclusiv de faptul că multe structuri de stat, prin propriile regulamente, creau practic norme legale noi, iar acestea deseori contraveneau legilor și hotărârilor în vigoare, ceea ce nu împiedica implementarea lor. Probabil, dat fiind motivaţia puternică și necesitatea obiectivă a ghilotinei, această lege practic nu a fost însoţită de nici o critică – exista un fel de consens la nivelul mediului de afaceri și a factorului decizional central și aceasta a determinat și calitatea procesului de revizuire a cadrului legislativ și normativ în vigoare ce reglementa activitatea de întreprinzător în Moldova” – spune el.

Expertul este ferm convins că a venit timpul unei noi ghilotine. „Și când fac această afirmaţie, pornesc minimum de la trei considerente. În primul rând, de la precedenta ghilotină au trecut aproape două decenii. Între timp, multe s-au întâmplat inclusiv la capitolul instituirii de noi reglementări. Astăzi, spre deosebire de situaţia de acum două decenii, noi nu avem un tablou general clar a ceea ce înseamnă cadrul de reglementare a activităţii de întreprinzător în Moldova. Avem doar viziuni fragmentare, pe diverse domenii. Fiecare agent economic serios poate judeca lucrurile doar din punctul de vedere al domeniului în care activează. La fel și instituţiile statului – fiecare dintre ele cunoaşte doar situaţia în domeniul pe care-l administrează. De aceea, se impune o abordare similară celei de acum două decenii – o comisie de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător trebuie să facă o amplă evaluare a cadrului legislativ și normativ în vigoare, iar întregul proces trebuie să culmineze cu propuneri concrete către Parlament și Guvern privind acţiunile ce se impun în continuare”, afirmă el.

În al doilea rând, în opinia sa, necesitatea de a implementa o nouă lege a ghilotinei este accentuată de schimbările ce au avut loc în ultimii ani și perspectivele ce vor apărea în curând.

„Astăzi, tot mai mulţi experţi atrag atenţie asupra rolului important ce-i poate reveni Republicii Moldova în procesul de reconstrucţie a Ucrainei. Acest rol este accentuat inclusiv de faptul că Moldova este unicul stat vecin cu Ucraina, care nu e membru al Uniunii Europene, care-şi poate oferi platforma pentru venirea potenţialilor investitori asiatici, care vor dori să participe la procesul de reconstrucţie a Ucrainei (Rusia și Belarus tot sunt vecini cu Ucraina și nu sunt membri ai UE, dar respectivele state nu sunt relevante în acest context din motive lesne de înţeles). De aceea, putem concluziona că Moldova are o poziţie unică și poate deveni o bună platformă pentru anumiţi investitori în procesul de reconstrucţie a Ucrainei, iar o nouă lege a ghilotinei ar fi o oportunitate pentru a pregăti terenul inclusiv şi pentru potenţialii viitori investitori străini”, mai spune omul de afaceri.

Al treilea argument în favoarea propunerii sale ține de procesul de integrare europeană, în care Moldova este implicată plenar la această etapă.

„Procesul de racordare a legislaţiei la standardele Uniunii Europene a început deja, însă el are un caracter fragmentar. O nouă lege a ghilotinei nu doar că ar permite schimbarea acestui caracter, ci, pe anumite dimensiuni, chiar ar avea un caracter de anticipare, iar aceasta ar spori dinamica procesului de integrare europeană. Am invocat doar trei argumente în favoarea unei noi legi a ghilotinei, dar, dacă ar fi să reflectăm mai profund, cu siguranţă am identifica şi altele. Dar ceea ce este evident deja la această etapă este că a venit timpul unor noi discuţii, la cel mai înalt nivel, despre necesitatea unei noi legi a ghilotinei. Iar aceste discuţii ar trebui să culmineze cu concluziile de rigoare şi, evident, cu acţiuni concrete”, conchide Dmitri Torner.

Realitatea Live

22 Feb. 2025, 19:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Feb. 2025, 19:57 // Actual //  Ursu Victor

În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că angajații Căilor Ferate din Moldova (CFM) trebuie să-și gestioneze resursele pentru a acoperi restanțele salariale, înă nu exlude și varianta subvenționării. Potrivit acestuia, instituția dispune de active neutilizate, inclusiv locomotive și vagoane vechi, care ar putea fi valorificate pentru a genera venituri.

„Ei singuri știu cât trebuie să-și caute bani, să-și plătească salariile, să-și câștige bani. Spre exemplu, au 85 de locomotive care stau ruinate complet și alte 90 care pot fi vândute. De asemenea, au o bază masivă de fier vechi care poate fi valorificată”, a spus Bolea.

Ministrul a subliniat că CFM are propria comisie responsabilă de administrarea bunurilor și stabilirea prețurilor de vânzare, fără implicarea Ministerului Infrastructurii. Totodată, Bolea a recomandat ca licitațiile pentru vânzarea activelor să fie organizate la nivel internațional, pentru a atrage mai mulți cumpărători și a obține prețuri mai bune.

„Dacă vor participa cumpărători din Turcia sau România, concurența mai mare le-ar putea aduce venituri mai mari. Este important să beneficieze de aceste posibilități”, a adăugat el.

Ministrul a precizat că deciziile privind vânzarea activelor neutilizate aparțin în totalitate administrației CFM, care trebuie să prioritizeze utilizarea resurselor pentru a asigura plata salariilor restante.

Feroviarii au protestat pe 14 februarie, în fața Guvernului, Parlamentului și Președinției Republicii Moldova, pentru a atrage atenția asupra restanțelor salariale acumulate și a cere soluționarea imediată a acestei probleme. Aceștia au anunțat că vor reveni la proteste în data de 28 de februarie. Este vorba de datorii la salarii în sumă de 190 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!