Tragedii în aer! Povestea avioanelor doborâte de Rusia și a prăbușirilor fatale

16 Ian. 2025, 17:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2025, 17:26 // Actual //  bani.md

În ultimii ani au avut o serie dde tragedii aviatice, în care avioane civile au fost doborâte sau s-au prăbușit în circumstanțe misterioase. De la accidentul tragic al președintelui polonez Lech Kaczyński în 2010, la catastrofa Malaysia Airlines MH17 din 2014 și până la evenimentele recente cu prăbușirea avionului companiei din Azerbaidjan. Rusia a fost adesea implicată în mod controversat în aceste incidente. Aceste tragedii au ridicat întrebări cu privire la responsabilitatea și motivele din spatele acestor incidente.

1. Prăbușirea avionului AZAL în Kazahstan (25 decembrie 2024)
Un avion Embraer 190 al companiei Azerbaijan Airlines (AZAL), care efectua zborul J28243 de la Baku la Groznîi, a încercat o aterizare forțată după ce i s-a refuzat permisiunea de aterizare în Groznîi și Mahacikala. Aeronava s-a prăbușit la câțiva kilometri de aeroportul Aktau, explodând și luând foc. Din cei aflați la bord, cel puțin 29 de pasageri au supraviețuit, fiind găsiți în partea din spate a avionului.

2. Accidentul avionului lui Evgheni Prigojin (23 august 2024)
Un avion privat Embraer Legacy, asociat liderului Wagner, Evgheni Prigojin, s-a prăbușit în regiunea Tver din Rusia. Toate cele 10 persoane aflate la bord au murit. Aeronava, care zbura pe ruta Moscova-Sankt Petersburg, a fost doborâtă de apărarea aeriană rusă, conform informațiilor preliminare. Accidentul a ridicat suspiciuni privind o posibilă eliminare deliberată a lui Prigojin.

3. Zborul MH17 al Malaysia Airlines (17 iulie 2014)
Un avion Boeing 777, care efectua zborul MH17 de la Amsterdam la Kuala Lumpur, a fost doborât deasupra regiunii Donbas, Ucraina. Toate cele 298 de persoane de la bord au murit.
Ancheta internațională a stabilit că avionul a fost lovit de o rachetă Buk lansată dintr-o zonă controlată de separatiști pro-ruși. Sistemul de rachete ar fi fost transportat din Rusia și ulterior returnat. Moscova neagă implicarea și susține că racheta aparținea unei unități ucrainene.

4. Prăbușirea avionului prezidențial polonez la Smolensk (10 aprilie 2010)
Un avion Tupolev Tu-154, care îl transporta pe președintele Poloniei, Lech Kaczyński, și alți oficiali polonezi, s-a prăbușit în apropiere de Smolensk, Rusia. Aeronava avea la bord 96 de persoane, inclusiv 88 de pasageri și opt membri ai echipajului, care se îndreptau spre o ceremonie comemorativă în Katyn, dedicată ofițerilor polonezi executați în 1940. Avionul s-a prăbușit la doar 300 de metri de pista de aterizare, într-o zonă împădurită. În 2016, Polonia a redeschis ancheta, concluzionând că aeronava a fost distrusă în aer, în urma mai multor explozii la bord.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

Realitatea Live

22 Feb. 2025, 19:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Feb. 2025, 19:57 // Actual //  Ursu Victor

În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că angajații Căilor Ferate din Moldova (CFM) trebuie să-și gestioneze resursele pentru a acoperi restanțele salariale, înă nu exlude și varianta subvenționării. Potrivit acestuia, instituția dispune de active neutilizate, inclusiv locomotive și vagoane vechi, care ar putea fi valorificate pentru a genera venituri.

„Ei singuri știu cât trebuie să-și caute bani, să-și plătească salariile, să-și câștige bani. Spre exemplu, au 85 de locomotive care stau ruinate complet și alte 90 care pot fi vândute. De asemenea, au o bază masivă de fier vechi care poate fi valorificată”, a spus Bolea.

Ministrul a subliniat că CFM are propria comisie responsabilă de administrarea bunurilor și stabilirea prețurilor de vânzare, fără implicarea Ministerului Infrastructurii. Totodată, Bolea a recomandat ca licitațiile pentru vânzarea activelor să fie organizate la nivel internațional, pentru a atrage mai mulți cumpărători și a obține prețuri mai bune.

„Dacă vor participa cumpărători din Turcia sau România, concurența mai mare le-ar putea aduce venituri mai mari. Este important să beneficieze de aceste posibilități”, a adăugat el.

Ministrul a precizat că deciziile privind vânzarea activelor neutilizate aparțin în totalitate administrației CFM, care trebuie să prioritizeze utilizarea resurselor pentru a asigura plata salariilor restante.

Feroviarii au protestat pe 14 februarie, în fața Guvernului, Parlamentului și Președinției Republicii Moldova, pentru a atrage atenția asupra restanțelor salariale acumulate și a cere soluționarea imediată a acestei probleme. Aceștia au anunțat că vor reveni la proteste în data de 28 de februarie. Este vorba de datorii la salarii în sumă de 190 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!