4 orașe din lume care au început să spună „Nu” mașinilor

După lockdown-urile din pandemie, mai multe orașe din lume au început să implementeze inițiative prietenoase cu pietonii, în detrimentul mașinilor care poluează și care aduc un stres suplimentar oamenilor. După ce orașele s-au golit brusc de mașini pe perioada autoizolării, mulți s-au întrebat cum ar fi dacă traiul cu mai puține autoturisme ar face parte din viața de zi cu zi. Prin urmare, eforturile a tot mai multe administrații publice se îndreaptă acum către încurajarea mersului pe jos sau a circulației cu mijloacele de transport în comun, în speranța construirii unor spații sustenabile, în care să se poate trăi pe termen lung, notează BBC. Sunt, așadar, orașe care încep să spună „Nu” mașinilor. Iată care sunt acestea.

1. Paris, Franța

Paris, un oraș boem, romantic, dar extrem de aglomerat. Ca parte a unui efort la nivel de oraș de reducere a numărului de mașini, cheiurile inferioare care trec de-a lungul râului Sena au fost pietonale complet la sfârșitul anului 2016, o inițiativă ce a devenit permanentă în 2018.

În 2020, primarul Anne Hidalgo a fost reales. Edilul care conduce Capitala Franței a fost cel care a susținut și promovat „orașul de 15 minute”: un nou concept de planificare urbană care permite rezidenților să-și îndeplinească toate sarcinile zilnice – de la cumpărături, la școală și până la muncă – pe o distanță de 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta.

„Locuiesc la Paris de 14 ani și pot spune cu încredere că nu am văzut niciodată o transformare mai mare, la nivel de oraș, decât cea care s-a întâmplat cel mai recent pentru a încuraja bicicliștii”, a spus Sadie Sumner, care conduce filiala din Paris a companiei de turism cu bicicleta Fat Tire Tours.

Pandemia, la care s-au adăugat numeroase greve în transportul public, nu au făcut decât să întărească popularitatea acestor inițiative centrate pe om și durabile din punct de vedere al mediului. Principalele străzi precum Rue de Rivoli din centrul Parisului au fost reduse la o singură bandă, în timp ce pistele pentru bicicliști au fost extinse la lățimea a trei benzi pentru mașini. Orașul intenționează să adauge încă 180 km de piste pentru biciclete și 180.000 de locuri de parcare pentru biciclete până în 2026.

2. Bogotá, Columbia

În timp ce Bogotá (și Columbia în general) a avut întotdeauna o cultură puternică a mersului pe bicicletă (dar fiind faptul că ciclismul este sportul național al țării), pandemia a accelerat dorința de a renunța treptat la mașini. În 2020, primarul Claudia Lopez a introdus încă 84 km de piste temporare pentru biciclete care s-au adăugat la rețeaua de piste de biciclete Ciclorruta de 550 km a orașului, care era deja una dintre cele mai mari din lume. Tot de atunci, aceste piste au devenit permanente.

Bogotá a fost printre primele orașe la nivel global care au adăugat piste pentru biciclete „pop-up” în timpul pandemiei, iar rezidenții au observat că schimbările s-au dovedit a fi extrem de benefice.

Duminica și de sărbătorile legale, mașinile sunt complet interzise pe anumite trasee într-un program cunoscut sub numele de „Ciclovia”, care atrage peste 1,5 milioane de bicicliști, pietoni și persoane care fac jogging în fiecare săptămână.

Multe dintre autobuzele din oraș sunt electrice, aspect care a îmbunătățit semnificativ sistemul de transport public, spun localnicii.

3. Milano, Italia

Italia a fost una dintre țările cele mai afectate inițial de pandemie, iar orașele sale au trebuit să se adapteze rapid pentru a oferi alternative la transportul public care era extrem de populat. În vara anului 2020, Milano s-a angajat într-un plan ambițios de a lărgi trotuarele și de a extinde pistele de biciclete de-a lungul a 35 km de drumuri centrate anterior pe traficul auto. Schimbările au transformat orașul, iar asta s-a văzut prin faptul că mai mulți oameni au luat masa în aer liber, oamenii preferând mai mult să stea în grădinile urbane și în piețele în care nu circulă mașinile.

„Nu este Milano de care îmi amintesc acum 10 ani, în timpul facultății (…) Cartierul CityLife, de pildă, nu este doar cea mai mare zonă fără mașini din Milano, ci și una dintre cele mai mari zone fără mașini din Europa. Este plin de spații verzi publice împreună cu o mulțime de piste pentru biciclete și oferă o privire asupra unui viitor Milano mai durabil” a spus o locuitoare.

4. San Francisco, SUA

Acest oraș din nordul Californiei s-a adaptat rapid în timpul pandemiei, lansând „Slow Streets”, un program care a folosit semnalizare și bariere pentru a limita traficul auto și viteza pe 30 de artere, într-un efort de a le face mai prietenoase cu pietonii și bicicliștii.

Potrivit datelor adunate, programul a înregistrat o reducere cu 50% a traficului rutier, o creștere cu 17% a traficului pietonal în timpul săptămânii și o creștere cu 65% a traficului de bicicliști în timpul săptămânii.

„Este minunat ca pietonii și biciclișii să poată împărți străzile care sunt încă închise. Veți vedea familii plimbându-se, copii jucându-se! Este o experiență mult diferită”, spune un locuitor al orașului.

Deși mai sunt multe de făcut pentru a transforma San Francisco într-un oraș cu adevărat prietenos cu pietonii, istoria arată că se poate face. Una dintre cele mai populare zone ale orașului – Embarcadero de-a lungul malului apei – a fost cândva o autostradă până când un cutremur din 1989 a făcut-o inutilizabilă pentru vehicule.

#San Francisco #milano #Paris #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Averea lui Michael Dell, omul din spatele gigantului tehnologic Dell Technologies, s-a prăbuşit cu 11,7 mld. dolari – cea mai mare scădere înregistrată vreodată – după ce rezultatele companiei privind vânzările au dezamăgit investitorii, scrie Bloomberg.

Deşi compania a raportat prima creştere a veniturilor trimestriale din ultimii doi ani, aceasta nu a fost suficientă pentru a impresiona investitorii cu aşteptări mari pentru afacerea cu servere AI. Acţiunile au scăzut pe bursa de la New York cu 18%.

Aproape jumătate din averea lui Dell, de peste 100 mld. dolari, provine de la producătorul de computere din Texas, pe care l-a înfiinţat în urmă cu 40 de ani, pe când era student la Universitatea din Texas. O altă sursă importantă a averii sale provine din participaţia sa la Broadcom Inc. ale cărei acţiuni au scăzut şi ele vineri.

Michael Dell, în vârstă de 59 de ani, preşedinte şi director general al companiei, ocupă locul 13 în topul miliardarilor realizat de Bloomberg.. La începutul lunii martie, el s-a alăturat cercului mic de superbogaţi cu averi de peste 100 de miliarde de dolari, în condiţiile în care cererea crescută de echipamente AI a făcut ca acţiunile să atingă preţuri record.

Alţi miliardari din domeniul tehnologiei şi-au văzut şi ei averile crescând vertiginos pe fondul creşterii fulminante a acţiunilor legate de inteligenţa artificială. Averea netă a cofondatorului Nvidia Corp. Jensen Huang a depăşit pentru scurt timp 100 de miliarde de dolari la începutul acestei săptămâni, după un alt trimestru fulminant al producătorului de cipuri. În prezent, el se află pe locul 16 pe lista Bloomberg a averilor, cu 96,3 miliarde de dolari.

Marile corporaţii au din ce în ce mai mult nevoie de servere de mare putere pentru a antrena şi a rula programe de inteligenţă artificială generativă solicitante, care sunt vândute de Dell şi de alte câteva companii.