Prețurile cerealelor și ruleta rusească

Vineri, prețurile la cereale la nivel mondial au scăzut brusc. Grâul a scăzut cu peste 3% la Chicago, porumbul a pierdut 2,6%, iar soia cu 2,1%. Aceste scăderi influențează și prețurile la cereale în Europa.

Bursele globale au scăzut, de asemenea, puternic vineri. Țițeiul a scăzut cu aproape 6%, iar euro a scăzut la un minim din 22 de ani , dar acest lucru face ca cerealele europene să fie puțin mai competitive (mai ieftine) pe piața mondială.

Comercianții de cereale și analiștii rămân îngrijorați de conflictul din Ucraina. Un factor de influență este anunțul Moscovei că va mobiliza mai multe trupe și va organiza referendumuri privind aderarea la mama Rusie a regiunilor ocupate din Ucraina . Acest lucru a alimentat îngrijorările cu privire la alte perturbări ale comerțului cu cereale din Marea Neagră.

Cu toate acestea, estimările foarte ridicate ale recoltei de grâu din Rusia și transporturile continue de cereale din Ucraina prin Coridorul Mării Negre au atenuat temerile de aprovizionare. Diferiți analiști ruși și internaționali văd acum recolta actuală de grâu din Rusia la 100 de milioane tone sau mai mult.

Potrivit informațiilor de la agenția de presă TASS, Rusia dorește, de asemenea, să mențină acordul privind exportul de cereale din porturile ucrainene, în ciuda criticilor.

Consiliul Internațional pentru Cereale (IGC) și-a modificat joi prognoza pentru producția globală de grâu pentru 2022/23. Cauza este o corecție ascendentă a recoltei din Rusia. CIG a revizuit recolta de grâu din Rusia la 93,4 milioane tone, comparativ cu cele 87,6 milioane tone din prognoza anterioară.

Exporturile de grâu ale Rusiei în sezonul 2022/23 au rămas neschimbate, la 36,5 milioane tone, în ciuda previziunilor de producție mai mari, ceea ce a condus la o acumulare estimată a stocurilor în țară.

Rusia a exportat 1,3 milioane tone de grâu în primele 10 zile ale lunii septembrie, în scădere cu 28,3% față de anul precedent, a declarat analiştilor Elena Turina, directorul departamentului de analiză al Uniunii Cerealelor din Rusia. Livrările de orz au scăzut cu 41% la 133,5 mii tone, exporturile de porumb cu 67% până la 10 mii tone.

Turina a spus că exporturile au scăzut în principal din cauza livrărilor mai slabe către Turcia, ceea ce a determinat o scădere a exporturilor către Turcia cu 440.000 de tone (72%). Turina a subliniat concurenţa puternică din partea livrărilor actuale din Ucraina.

„Egiptul, pe de altă parte, mărește importurile din Rusia, iar peste 53.000 de tone au fost expediate în Djibouti. Livrările către Pakistan, Tunisia și Algeria au fost stabile. Algeria a înlocuit grâul francez cu originile rusești”, a spus analistul.

Prin urmare, IGC se așteaptă ca stocurile de grâu rusești la sfârșitul sezonului 2022/2023 să fie de 22,5 milioane tone și, prin urmare, aproape de două ori mai mari decât în sezonul precedent, 11,3 milioane tone.

Exporturile de cereale ucrainene continuă să funcționeze

Recolta de cereale a Ucrainei în 2022 ar putea fi între 54,1 și 55,7 milioane tone, comparativ cu un record de 86 de milioane tone anul trecut, au declarat sâmbătă analiştii APK-Inform. Noua recoltă ar putea fi de aproximativ 19 milioane de tone grâu, 30 de milioane de tone porumb și 5,5 milioane de tone orz.

Cu toate acestea, recolta mai mică și dificultățile logistice continue ar putea reduce semnificativ exporturile ucrainene în noul an de comercializare. Potrivit datelor Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, de la 1 iulie 2022 până pe 21 septembrie 2022, Ucraina a exportat 7,2 milioane tone de cereale, respectiv 2,9 milioane tone în septembrie, a precizat ministerul pentru politica agricolă.

În același timp, anul trecut, exportul a fost de 12,8 milioane tone, respectiv 4,0 milioane tone în septembrie.

Alte șapte nave încărcate cu produse agricole au părăsit porturile ucrainene duminică, a anunțat Ministerul Infrastructurii, ridicând numărul total la 218 de când a intrat în vigoare Coridorul pentru cereale al Mării Negre.

#recolta #Cereale #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele totale ale sectorului bancar din Republica Moldova au ajuns la 153 940,5 milioane lei la sfârșitul anului 2023, înregistrând o creștere de 22 572,3 milioane lei (17,2%) comparativ cu sfârșitul anului precedent. Principala sursă de finanțare a acestor active sunt datoriile, care au crescut cu 19 227,0 milioane lei (17,8%), ajungând la 127 279,2 milioane lei, în principal datorită majorării depozitelor atrase cu 18 849,1 milioane lei (19,8%), totalizând 113 993,1 milioane lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În 2023, o bancă a atras resurse financiare prin emisiuni de valori mobiliare (obligațiuni) în valoare de 254,7 milioane lei pentru a-și majora sursele de finanțare pe termen lung și a diversifica instrumentele de finanțare. Totodată, alte datorii financiare au scăzut cu 374,3 milioane lei (3,8%), ajungând la 9 600,3 milioane lei.

Capitalul, o altă sursă de finanțare a activelor, a crescut cu 3 345,3 milioane lei (14,3%) ajungând la 26 661,3 milioane lei, datorită profitului obținut în perioada de referință. Ponderea activelor în PIB-ul prognozat pentru 2023 a crescut cu 1,4 puncte procentuale, de la 47,9% la 49,3%, pe fundalul unui ritm de creștere a activelor de 17,2%, comparativ cu o creștere a PIB-ului de 13,9%.

Concentrarea activelor sectorului bancar este dominată de patru bănci mari, desemnate de Banca Națională a Moldovei (BNM): BC „MOLDOVA AGROINDBANK” S.A., BC „Moldindconbank” S.A., B.C. „VICTORIABANK” S.A., și OTP Bank S.A. Ponderea activelor acestor bănci mari a crescut la 82,2% la sfârșitul anului 2023, cu 1,7 puncte procentuale mai mult decât în 2022.

Ponderea activelor băncilor medii (BC „ProCredit Bank” S.A., FinComBank” S.A., BC EXIMBANK” S.A., BC „ENERGBANK” S.A., BCR Chișinău S.A.) a scăzut cu 1,3 puncte procentuale, ajungând la 15,3%. În același timp, ponderea activelor băncilor mici (BC „COMERȚBANK” S.A., BC „EuroCreditBank” S.A.) a scăzut cu 0,4 puncte procentuale, constituind 2,5%. Componența grupurilor de bănci a rămas neschimbată față de anul precedent.

BC „MOLDOVA AGROINDBANK” S.A. deține cea mai mare pondere a activelor totale, constituind 33,9% (limita ≤35%), urmată de BC „Moldindconbank” S.A. cu 20,2%.