BERD și IFC vor investi 70 de milioane de dolari în firmele tehnologice din Ucraina și Republica Moldova

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), parte a Grupului Băncii Mondiale, au anunţat luni că vor investi 70 de milioane de dolari în firmele din sectorul tehnoloc şi cele orientate spre export din Ucraina şi Republica Moldova.

Într-un comunicat de presă, Corporaţia Financiară Internaţională (IFC) a informat că va investi 30 de milioane de dolari într-un fond gestionat de firma de private equity Horizon Capital. Separat, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a informat că va investi acum 40 de milioane de dolari în acelaşi fond gestionat de Horizon Capital, adăugând că ar putea să adauge alte 10 milioane de dolari la o dată ulterioară.

„Industria de IT din Ucraina rămâne un punct luminos într-o economie care a pierdut aproape cinci milioane de locuri de muncă începând din luna februarie 2022, din cauza războiului”, a informat Corporaţia Financiară Internaţională (IFC).

La rândul său, BERD a precizat că fondul Horizon Capital Growth Fund IV (HCGF IV), gestionat de Horizon Capital, intenţionează să strângă un total de 250 de milioane de dolari în următoarele 12 luni pentru a face investiţii de capital, variind între 10 şi 30 de milioane de dolari, concentrându-se pe IMM-urile din tehnologie şi cele orientate spre export din Ucraina şi Republica Moldova.

Analiştii se aşteaptă ca economia Ucrainei să se contracteze cu 30-35% în acest an, în timp ce Banca Mondială a estimat la aproape 350 de miliarde de dolari costurile reconstruirii Ucrainei după invazia rusească.

„Unele firme au încetat operaţiunile, iar altele au fost forţate să se adapteze la noua realitate a perturbărilor logistice, lipsă de carburant, mutarea facilităţilor de producţie şi a personalului, controale valutare mai stricte şi lipsă de finanţare”, a subliniat BERD.

IFC, parte din Grupul Băncii Mondiale, este cea mai mare instituţie de dezvoltare globală axată pe sectorul privat din pieţele emergente. Instituţia activează în peste 100 de ţări. În anul fiscal 2022, IFC a angajat o sumă-record de 32,8 miliarde dolari americani companiilor private şi instituţiilor financiare din ţări în curs de dezvoltare, valorificând puterea sectorului privat de a pune capăt sărăciei extreme şi de a stimula prosperitatea comună în timp ce economiile se confrunta cu impactul crizelor globale.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost înfiinţată în 1991 pentru a investi în fostele state din blocul comunist şi a le ajuta să facă tranziţia la economia de piaţă. În ultimii ani, BERD a început să-şi reorienteze atenţia dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord şi Orientul Mijociu.

#IFC #BERD #tehnologii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În SUA, ratele prea mari pentru creditele ipotecare au ajuns să afecteze milioane de oameni. Un chiriaş care spera să cumpere o locuinţă a forţat să rămână chiriaş pentru totdeauna. Un client care a sperat să refinanţeze un credit ipotecar de taie din strange cureau din toate părţile pentru a ţine pasul cu dobânzile, iar cazurile de acest gen se răspândesc rapid, scrie Bloomberg.

Problema dobânzilor prea mari persistă de ceva timp în SUA, iar visul de a fi proprietar şi de a avea un trai accesibil este atât de greu de atins acum că oamenii se întreabă dacă mai e posibil.

Poate mai mult decât orice, dobânzile la creditele ipotecare sunt cel mai important factor care determină mobilitatea economică a unei persoane în SUA. Ele se situează în jurul valorii de 7% de mai bine de o lună – mai mult decât dublu faţă de cât erau în urmă cu trei ani – şi mulţi credeau că vor scădea, pe măsură ce inflaţia începea să se diminueze.

Dar creşterea preţurilor a accelerat din nou la începutul anului 2024, iar acum Rezerva Federală menţine ratele la maximul al ultimelor două decenii.

Această presiune necruţătoare a dat peste cap planurile de viaţă ale consumatorilor americani.

Analiştii avertizează că este foarte posibil ca diferenţele sociale să fie exacerbate de problema dobânzilor, pe măsură ce tot mai mulţi oameni sunt ţinuţi la uşă când vine vorba de cumpărarea unei case, creând o prăpastie mai mare între cei proprietari şi restul lumii.

În timp ce proprietarii au câştigat aproape 1.300 de miliarde de dolari din chirii în 2023, chiriaşii s-au trezit cu preţuri şi datorii mai mari.

Cifrele sunt destul de sumbre. Chiriaşii spun că există o probabilitate de 60% să nu poată deţine niciodată o casă – acesta este cel mai ridicat nivel de când New York Fed a început sondajul, în urmă cu un deceniu.

Doar 16% dintre casele listate anul trecut au fost accesibile pentru o gospodărie americană tipică, potrivit agenţiei de brokeraj imobiliar Redfin Corp. Şi ca şi cum preţul mediu record de 433.558 de dolari pentru o locuinţă nu era suficient de rău, costurile de asigurare şi impozitele pe proprietate au crescut şi ele.

Situaţia este atât de gravă, încât toţi, de la economişti de renume până la cei mai importanţi lideri ai ţării – inclusiv preşedintele Joe Biden şi secretarul Trezoreriei Janet Yellen – au deplâns faptul că piaţa este „aproape imposibilă de acceesat” pentru unii cumpărători de case.

„A deţine o casă este un simbol al statutului. Dar odată ce un simbol de statut devine atât de scump, oamenii încep să îl respingă Deţinerea unei case devine mai puţin un vis al clasei de mijloc şi mai mult un vis aspiraţional care vine cu o avere peste medie”a declarat economistul-şef al Redfin, Daryl Fairweather. „