Biroul de asistență pentru comerț al Parteneriatului Estic va stimula dezvoltarea întreprinderilor mici din Moldova

Uniunea Europeană și Centrul de Comerț Internațional (ITC), în parteneriat cu Ministerul Economiei al Republicii Moldova, au lansat platforma de asistență în comerț a Parteneriatului Estic (PaE) pentru comunitatea de afaceri din Moldova.

UE este cea mai mare piață de export pentru produsele moldovenești, cu potențialul de a crește cu 20% mai mult în următorii cinci ani. Acest lucru s-ar putea traduce într-un export suplimentar de 1,12 miliarde de euro.

Prin intermediul noii platforme EaP Trade Helpdesk (eap.tradehelpdesk.org/ro pentru limba română și eap.tradehelpdesk.org/ru pentru limba rusă), actorii publici și privați vor avea acces la informații comerciale ușor de utilizat care să contribuie la intensificarea comerțului între țările din regiunea Parteneriatului Estic și cu UE.

Platforma va ghida utilizatorii prin cele trei etape ale procesului de analiză a comerțului:

Identificarea celor mai promițătoare piețe și produse pentru comerț în regiunea Parteneriatului Estic și în UE.

Furnizarea unei imagini de ansamblu asupra condițiilor de acces pe piață și conectarea acestora cu partenerii relevanți din țara lor sau de pe piața de destinație.

Permițând utilizatorilor, prin intermediul Centrului de Asistență integrat în platformă, să-și exprime dubiile și să obțină sprijin din partea unei rețele de experți naționali coordonați de Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Camera de Comerț și Industrie și Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

Lansarea este complementată de o săptămână de formare extinsă pentru oficialii Guvernului Republicii Moldova și organizațiile de suport în afacere. Formarea le va permite să dezvolte noi portofolii comerciale care deservesc întreprinderile mici din Republica Moldova, ce constituie cel mai mare procent din toate întreprinderile din economia de afaceri.

Vadim Gumene, Secretar de Stat, Ministerul Economiei al Republicii Moldova: „Îndată ce platforma va fi definitivată, drept un spațiu informațional eficient pentru agenții economici și toate părțile interesate antrenate în comerțul internațional, întreprinderile din statele membre ale Parteneriatului Estic, inclusiv Republica Moldova, vor avea acces sporit la informații comerciale, veridice și transparente privind regiunea PaE și UE. De asemenea, centrul de asistență online, va permite întreprinderilor să raporteze probleme legate de export și import și să obțină soluții practice de la autoritățile responsabile”.

Vasile Plamadeala, Consilier pe probleme de Comerț, Delegatia UE în Moldova: „Utilizarea platformei Trade Helpdesk va favoriza valorificarea tuturor oportunităților și potențialului de export neutilizat și identificarea noilor piețe și produse pentru comerț în regiunea Parteneriatului Estic și în UE, oferind în același sens și un acces mai bun și mai ușor la piața UE pentru a beneficia în continuare de oportunitățile AA/DCFTA”.

Christophe Durand, Specialist Principal în Domeniul Informației despre Comerț, International Trade Centre – ITC: „UE împreună cu Parteneriatul Estic reprezintă mai mult de jumătate din comerțul Moldovei. Dar acest comerț este relativ concentrat – atât în ceea ce privește produsele, cât și destinațiile, lăsând neexplorate posibilitățile de diversificare în majoritatea țărilor UE și a altor țări din Parteneriatul Estic. Prin explorarea acestor oportunități, în următorii cinci ani, comerțul Republicii Moldova cu UE poate crește cu 20% mai mult, adăugând 1,12 miliarde de euro”.

Platforma recent lansată EaP Trade Helpdesk prezintă o imagine de ansamblu a noilor posibilități de piață atât pentru produsele consacrate, cât și pentru cele mai puțin cunoscute, exportate nu doar în Parteneriatul Estic, ci și în UE.

Există o serie de oportunități de export neutilizate, de exemplu, exporturile de fructe moldovenești pot fi de cinci ori mai mari diversificându-se de pe piețele tradiționale din Polonia și România pe piețe precum Germania, Italia, Spania și Olanda.

Sectorul confecțiilor și textilelor își poate dubla exporturile către anul 2027, piețele din Grecia, Austria, Olanda oferând cele mai bune oportunități.

Platforma conține informații detaliate privind cerințele de acces pentru piețele existente și nou identificate, oferă surse de cunoștințe și permite utilizatorilor să transmită întrebări rețelei naționale de experți tehnici prin intermediul Centrului de Asistență. Proiectul durează până în 2024, iar după lansarea platformei, se vor efectua sondaje în urma feedback-ului companiilor moldovenești în privința mediului de afaceri, precum și activități de dezvoltare a datelor privind comerțul cu servicii.

#minister #platforma #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele totale ale sectorului bancar din Republica Moldova au ajuns la 153 940,5 milioane lei la sfârșitul anului 2023, înregistrând o creștere de 22 572,3 milioane lei (17,2%) comparativ cu sfârșitul anului precedent. Principala sursă de finanțare a acestor active sunt datoriile, care au crescut cu 19 227,0 milioane lei (17,8%), ajungând la 127 279,2 milioane lei, în principal datorită majorării depozitelor atrase cu 18 849,1 milioane lei (19,8%), totalizând 113 993,1 milioane lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În 2023, o bancă a atras resurse financiare prin emisiuni de valori mobiliare (obligațiuni) în valoare de 254,7 milioane lei pentru a-și majora sursele de finanțare pe termen lung și a diversifica instrumentele de finanțare. Totodată, alte datorii financiare au scăzut cu 374,3 milioane lei (3,8%), ajungând la 9 600,3 milioane lei.

Capitalul, o altă sursă de finanțare a activelor, a crescut cu 3 345,3 milioane lei (14,3%) ajungând la 26 661,3 milioane lei, datorită profitului obținut în perioada de referință. Ponderea activelor în PIB-ul prognozat pentru 2023 a crescut cu 1,4 puncte procentuale, de la 47,9% la 49,3%, pe fundalul unui ritm de creștere a activelor de 17,2%, comparativ cu o creștere a PIB-ului de 13,9%.

Concentrarea activelor sectorului bancar este dominată de patru bănci mari, desemnate de Banca Națională a Moldovei (BNM): BC „MOLDOVA AGROINDBANK” S.A., BC „Moldindconbank” S.A., B.C. „VICTORIABANK” S.A., și OTP Bank S.A. Ponderea activelor acestor bănci mari a crescut la 82,2% la sfârșitul anului 2023, cu 1,7 puncte procentuale mai mult decât în 2022.

Ponderea activelor băncilor medii (BC „ProCredit Bank” S.A., FinComBank” S.A., BC EXIMBANK” S.A., BC „ENERGBANK” S.A., BCR Chișinău S.A.) a scăzut cu 1,3 puncte procentuale, ajungând la 15,3%. În același timp, ponderea activelor băncilor mici (BC „COMERȚBANK” S.A., BC „EuroCreditBank” S.A.) a scăzut cu 0,4 puncte procentuale, constituind 2,5%. Componența grupurilor de bănci a rămas neschimbată față de anul precedent.

BC „MOLDOVA AGROINDBANK” S.A. deține cea mai mare pondere a activelor totale, constituind 33,9% (limita ≤35%), urmată de BC „Moldindconbank” S.A. cu 20,2%.