Curg milioane de dolari de la FMI! Revizorul a debursat 27 milioane dolari

Republica Moldova a primit 27 milioane dolari de la FMI după, după ce instituția financiară a debursat banii, se arată în informația fondului.

Fondul spune că războiul din Ucraina a avut un impact major asupra economiei moldovenești pe fundalul majorării costurilor la energie.

Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a încheiat primele analize în cadrul Aranjamentelor privind Facilitatea extinsă de credit (ECF) și Facilitatea extinsă a fondului (FEP) pe 40 de luni pentru Republica Moldova. Acest lucru permite debursarea imediată a sumei de 20,65 milioane DST (aproximativ 27 milioane USD), utilizabile pentru sprijin bugetar, aducând plățile totale ale Moldovei în cadrul acordurilor mixte FEC/FEP la 185,95 milioane DST (aproximativ 242 milioane USD).

Consecințele războiului din Ucraina continuă să afecteze perspectivele Moldovei. Se așteaptă ca economia să stagneze pe termen scurt, inflația rămânând ridicată pe fondul creșterii prețurilor la alimente și energie. În ciuda semnelor de reziliență, se preconizează că deficitele de cont curent și bugetele vor crește semnificativ în anul curent. Riscurile la adresa perspectivelor rămân excepțional de ridicate, inclusiv cele legate de criza energetică regională. Implementarea programului din Moldova rămâne puternică în ciuda mediului dificil, cu îndeplinirea angajamentelor importante ale programului în domeniile guvernanței fiscale și financiare, precum și a statului de drept și anticorupție.

În urma discuțiilor Consiliului Executiv, Kenji Okamura, director general adjunct și președinte interimar, a făcut următoarea declarație:

„Multe provocări continuă să cântărească foarte mult asupra Moldovei, inclusiv deversările din războiul Rusiei în Ucraina, impactul negativ al inflației în creștere asupra puterii de cumpărare și preocupările privind securitatea energetică. Ca urmare, perspectivele economice ale Moldovei rămân supuse unor riscuri interne și externe excepțional de mari.

„În ciuda acestor provocări, autoritățile rămân ferm angajate în programul sprijinit de Fond, care are ca scop sprijinirea persoanelor vulnerabile, avansând în același timp reformele de guvernare și abordând nevoile de dezvoltare pentru a crea condiții pentru o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Aceștia și-au îndeplinit cu succes angajamentele structurale privind guvernanța fiscală, supravegherea sectorului financiar și întărirea legislației anticorupție și chiar au inclus condiționalități suplimentare pentru a sprijini agenda fiscală structurală.

„Menținerea acestui impuls puternic de politică va fi esențială pentru a asigura granturi suplimentare și finanțare concesională de la donatori, necesare pentru a finanța presiuni unice asupra cheltuielilor, pentru a menține rezerve fiscale adecvate și pentru a reduce dependența de finanțarea internă pe termen scurt. Implementarea continuă a reformelor și planificarea de urgență vor ajuta, de asemenea, Moldova să creeze o bază solidă pentru o creștere puternică și favorabilă incluziunii.

„Eforturile pe termen scurt ale autorităților rămân concentrate în mod corespunzător pe reducerea inflației în creștere, protejând în același timp pe cei mai vulnerabili de creșterea costurilor cu energie și alimente. Menținerea unui mix adecvat de politici va fi esențială în viitor, având în vedere presiunile inflaționiste persistente, constrângerile de finanțare bugetară și riscurile excepționale de scădere în jurul valorii de referință. În plus, sunt necesare eforturi concertate pentru a îmbunătăți eficiența cheltuielilor, pentru a stimula credibilitatea bugetului, pentru a mobiliza veniturile interne și pentru a promova reformele energetice și ale întreprinderilor de stat.

„Salvgardarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este esențială pentru consolidarea credibilității acesteia și consolidarea eficienței politicilor, în special având în vedere mediul actual extrem de incert. În acest sens, adoptarea promptă a legislației de consolidare a autonomiei instituționale a Băncii Naționale a Moldovei până la sfârșitul lunii octombrie este critică. Consolidarea supravegherii și reglementării financiare rămâne, de asemenea, importantă, mai ales având în vedere vulnerabilitățile din sectorul nebancar”.

#bani #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În SUA, ratele prea mari pentru creditele ipotecare au ajuns să afecteze milioane de oameni. Un chiriaş care spera să cumpere o locuinţă a forţat să rămână chiriaş pentru totdeauna. Un client care a sperat să refinanţeze un credit ipotecar de taie din strange cureau din toate părţile pentru a ţine pasul cu dobânzile, iar cazurile de acest gen se răspândesc rapid, scrie Bloomberg.

Problema dobânzilor prea mari persistă de ceva timp în SUA, iar visul de a fi proprietar şi de a avea un trai accesibil este atât de greu de atins acum că oamenii se întreabă dacă mai e posibil.

Poate mai mult decât orice, dobânzile la creditele ipotecare sunt cel mai important factor care determină mobilitatea economică a unei persoane în SUA. Ele se situează în jurul valorii de 7% de mai bine de o lună – mai mult decât dublu faţă de cât erau în urmă cu trei ani – şi mulţi credeau că vor scădea, pe măsură ce inflaţia începea să se diminueze.

Dar creşterea preţurilor a accelerat din nou la începutul anului 2024, iar acum Rezerva Federală menţine ratele la maximul al ultimelor două decenii.

Această presiune necruţătoare a dat peste cap planurile de viaţă ale consumatorilor americani.

Analiştii avertizează că este foarte posibil ca diferenţele sociale să fie exacerbate de problema dobânzilor, pe măsură ce tot mai mulţi oameni sunt ţinuţi la uşă când vine vorba de cumpărarea unei case, creând o prăpastie mai mare între cei proprietari şi restul lumii.

În timp ce proprietarii au câştigat aproape 1.300 de miliarde de dolari din chirii în 2023, chiriaşii s-au trezit cu preţuri şi datorii mai mari.

Cifrele sunt destul de sumbre. Chiriaşii spun că există o probabilitate de 60% să nu poată deţine niciodată o casă – acesta este cel mai ridicat nivel de când New York Fed a început sondajul, în urmă cu un deceniu.

Doar 16% dintre casele listate anul trecut au fost accesibile pentru o gospodărie americană tipică, potrivit agenţiei de brokeraj imobiliar Redfin Corp. Şi ca şi cum preţul mediu record de 433.558 de dolari pentru o locuinţă nu era suficient de rău, costurile de asigurare şi impozitele pe proprietate au crescut şi ele.

Situaţia este atât de gravă, încât toţi, de la economişti de renume până la cei mai importanţi lideri ai ţării – inclusiv preşedintele Joe Biden şi secretarul Trezoreriei Janet Yellen – au deplâns faptul că piaţa este „aproape imposibilă de acceesat” pentru unii cumpărători de case.

„A deţine o casă este un simbol al statutului. Dar odată ce un simbol de statut devine atât de scump, oamenii încep să îl respingă Deţinerea unei case devine mai puţin un vis al clasei de mijloc şi mai mult un vis aspiraţional care vine cu o avere peste medie”a declarat economistul-şef al Redfin, Daryl Fairweather. „