Revenco, despre când va fi deschis podul plutitor de la Leova: La sfârșit de toamnă va trece primul camion

01 Sept. 2022, 16:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Sept. 2022, 16:10 // Actual //  bani.md

Podul plutitor de la Leova urmează să fie deschis la sfârșitul lunii noiembrie, a dat asigurări ministrul de Interne, Ana Revenco, în cadrul ședinței Guvernului.

„A fost convenit cu partea română amplasarea punctului vamala în regim provizoriu. Acum se lucrează la infrastructura de acces. Este vorba de drumul de pe ambele maluri ale Prutului”, a punctat Revenco.

Cabinetul de miniștri a aprobat, în cadrul ședinței de astăzi, Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind înființarea punctului de trecere a frontierei de stat Leova – Bumbăta, încheiat la București, la 22 august 2022

Pentru construcția podului au fost alocate 251.5 milioane de lei.

Un calcul elementar arată că un kilometru de drum va costa circa 70 milioane lei. Se pare că acesta este cel mai scump segment de drum din istoria recentă a Moldovei.

Autorităţile nu au oferit, în nota de informare la proiectul de modificare a legii bugetului de stat, explicaţii pentru aceste costuri uriaşe.

Potrivit unui Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României, un nou punct de trecere a frontierei de stat Leova – Bumbăta urmează a fi deschis traficului internațional rutier, pe segmentul moldo-român.

Pentru instituirea şi amenajarea acestui punct, în rectificarea bugetară sunt prevăzute alte 8,4 milioane lei. Astfel costurile trec deja de 260 milioane lei.

ASD menționa anterior că lucrările de construcție a podului urmează a fi finalizate până în toamna anului curent, iar la îndeplinirea acestui obiectiv lucrează armata Republicii Moldova și a României.

Realitatea Live

05 Apr. 2025, 11:58
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Apr. 2025, 11:58 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.