Ce vrea Putin de la Zelenski

De la începutul invaziei pe scară largă a Federației Ruse în Ucraina, obiectivul lui Vladimir Putin a fost numit în mod repetat restaurarea imperiului rus. Cu toate acestea, potrivit jurnalistului și scriitorului britanic Philip Short, care a publicat recent o biografie a dictatorului de la Kremlin, acesta din urmă încearcă să arate și neputința NATO în fața amenințării din partea Federației Ruse, scrie The Guardian.

Potrivit lui Short, Putin dorește nu doar să neutralizeze regimul aflat la conducere la Kiev, ci, și mai important, să arate incapacitatea NATO de a-l opri. Distrugerea culturii ucrainene în teritoriile ocupate este un „bonus suplimentar” pentru șeful Kremlinului.

Jurnalistul notează că Moscova nu are nevoie de realizări prea mari pentru ca Putin să poată declara „victorie” în Ucraina. Pentru aceasta, este suficient să cucerească întregul Donbas și să mențină un pod terestru spre Crimeea.

Totuși, Short subliniază că, în mod ideal, Putin ar dori mai mult. În special, să controleze Odesa și coasta adiacentă a Mării Negre. Cu toate acestea, în ochii președintelui Federației Ruse, succese și mai mici ar arăta că puterea SUA nu este nelimitată.

„Războiul din Ucraina nu are loc izolat. În timp ce Rusia contestă ordinea de securitate impusă de SUA în Europa, China contestă Washingtonul în Asia. A început un proces geopolitic, ale cărui rezultate nu vor fi dezvăluite pe deplin timp de zeci de ani. Dar ordinea mondială din ultimii 30 de ani, stabilită după Războiul Rece, se apropie de sfârșit ”, a conchis Short.

Potrivit jurnalistului, realitatea planurilor lui Putin va depinde de situația de pe front, și mai exact de gradul de sprijin occidental pentru Ucraina în toamna și iarna aceasta, când lipsa resurselor energetice și creșterea rapidă a costului traiul va deveni din ce în ce mai vizibil pentru partenerii occidentali ai Ucrainei.

#Zelenski #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Finlanda și Regatul Unit discută despre posibilități de limitare a mișcării tancurilor petroliere fantomă din flota rusească. Aceste nave nu doar că transportă petrol, sfidând limitele de preț din Occident, dar reprezintă și o amenințare pentru mediu, deoarece majoritatea tancurilor din flotă sunt vechi și au standarde de siguranță reduse.

Reprezentanții de la Londra și Helsinki iau în considerare planuri de implicare a țărilor terțe în blocarea mișcărilor tancurilor rusești în Marea Baltică și Canalul Mânecii, a declarat ministrul finlandez de externe Elina Valtonen pentru The Guardian în timpul unei vizite în capitala britanică.

Aproximativ 100 de tancuri care transportă petrol rusesc trec pe lună prin strâmtoarea Viru (parte a Golfului Finlandei) între Finlanda și Estonia. Iarna trecută, tancurile cu vechime între 15 și 20 de ani (și fără asigurare occidentală) au reprezentat aproape 58% din exporturile rusești de petrol peste Marea Baltică (58 de milioane de barili), potrivit Kpler și un consorțiu de asigurători P&I International Group. Chiar și navele mai vechi au scos 14,8 milioane de barili.

În încercarea de a ocoli plafonul și sancțiunile occidentale, Rusia a învățat să reînregistreze rapid companiile care dețin cisterne și navele în sine. În această situație, este din ce în ce mai puțin clar cât de bine respectă tancurile și proprietarii lor măsurile de siguranță.

Există dovezi că flota din umbră ignoră cerințele companiilor de asigurări, dar este evident că în acest fel încearcă să eludeze cerințele de respectare a plafoanelor de preț, a menționat Valtonen. Prin urmare, potrivit acesteia, UE se gândește la noi sancțiuni, iar țările G7 explorează și posibilitatea de a contracara acțiunile anti-sancțiuni ale Rusiei. Ministrul a adăugat:

Luăm în considerare mai multe modalități de a îngreuna mișcarea acestor nave, ci și țărilor sub pavilionul cărora operează.

UE trebuie să colaboreze „cu parteneri și aliații din întreaga lume pentru a găsi modalități eficiente de a pune capăt acestei situații, deoarece acțiunile Rusiei nu numai că reprezintă un risc pentru mediu, ci îi permit și să continue să exporte petrol și să genereze valută pentru ea. economie”, care acum se concentrează în mare parte pe războiul cu Ucraina și confruntarea cu Occidentul.

„Vom folosi organizații internaționale și vom analiza, de asemenea, în ce măsură dreptul maritim internațional ne permite să interzicem efectiv astfel de transporturi”, a spus ministrul.

Dreptul internațional (în primul rând Convenția ONU din 1982 privind dreptul mării) asigură libertatea navigației. Prin urmare, este dificil pentru orice țară să interfereze cu circulația navelor, a recunoscut Valtonen. Dar acele legi „au fost scrise pentru o lume complet diferită de cea pe care o vedem acum”, a remarcat ea.