Finlanda, ţară de tranzit pentru ruşi. Parcarea aeroportului din Helsinki e plină cu maşini de lux cu plăcuţe ruseşti

23 Aug. 2022, 18:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Aug. 2022, 18:03 // Actual //  bani.md

Porsche-uri, Bentley-uri şi alte maşini de lux cu numere de înmatriculare ruseşti umplu parcarea aeroportului din Helsinki, Finlanda devenind o ţară de tranzit importantă pentru turiştii ruşi care zboară spre Europa.

UE şi-a închis spaţiul aerian pentru avioanele ruseşti după ce Moscova a invadat Ucraina, forţând pe oricine doreşte să călătorească în Europa să treacă graniţa cu maşina sau să ia o rută ocolitoare folosind companii aeriene neoccidentale, relatează The Guardian.

De când restricţiile impuse de Rusia privind Covid-19 au expirat în luna iulie, a avut loc o explozie a numărului de călători ruşi şi o reacţie din ce în ce mai puternică în Europa împotriva permiterii turiştilor ruşi de a intra în timp ce războiul continuă.

O plimbare rapidă prin parcarea aeroportului din Helsinki a dezvăluit zeci, dacă nu sute de maşini de lux cu numere ruseşti, inclusiv un nou sedan Mercedes-Benz clasa S şi un Porsche 911 Turbo S.

„Mă năuceşte”, a declarat un călător finlandez, după ce a ieşit din garaj. „Mi-aş dori să nu fie aici înainte ca situaţia Ucrainei să fie rezolvată”.

Ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto, a declarat că Finlanda a devenit o „ţară de tranzit” pentru turiştii ruşi. „Pe aeroportul din Helsinki se înregistrează mult turism rusesc în acest moment”, a adăugat el.

Finlanda a declarat săptămâna trecută că va limita numărul de vize turistice ruseşti la 10% din volumul actual începând cu 1 septembrie, după ce a crescut nemulţumirea faţă de turismul rusesc pe fondul războiului din Ucraina.

Ruşii continuă să intre în Finlanda cu vize eliberate de alte ţări UE din spaţiul de călătorie fără frontiere Schengen pentru călătoriile lor. „Ei vin aici cu vize Schengen emise de diferite ţări diferite şi apoi continuă mai departe prin aeroportul din Helsinki”, a declarat Haavisto.

Realitatea Live

Территория свободы. Гость студии: Даниел Водэ
28 Apr. 2025, 13:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Apr. 2025, 13:04 // Actual //  Ursu Victor

Cheltuielile militare mondiale au atins în 2024 cel mai ridicat nivel de după sfârșitul Războiului Rece, ajungând la 2.718 miliarde de dolari, potrivit unui raport publicat de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). Față de anul anterior, cheltuielile pentru apărare au crescut cu 9,4% în termeni reali, înregistrând cel mai accentuat avans anual de cel puțin din 1988 încoace.

Aceasta este a zecea creștere consecutivă a bugetelor militare la nivel mondial, cu o acumulare de 37% între 2015 și 2024, arată analiza SIPRI. În 2024, ponderea cheltuielilor militare în PIB-ul global a urcat la 2,5%. Tendința de creștere a fost observată în toate regiunile lumii, cu accent deosebit în Europa și Orientul Mijlociu, pe fondul războiului din Ucraina și al conflictului din Gaza. Cele mai mari salturi anuale în cheltuieli s-au înregistrat în Israel (+65%) și Rusia (+38%).

Raportul SIPRI arată că cinci țări concentrează 60% din cheltuielile militare mondiale: SUA (37%), China (12%), Rusia (5,5%), Germania (3,3%) și India (3,2%), totalizând peste 1,6 trilioane de dolari. În 2024, cheltuielile militare au reprezentat, în medie, 7,1% din cheltuielile guvernamentale globale, iar cheltuielile militare pe cap de locuitor au atins cel mai ridicat nivel din 1990 – 334 de dolari.

Statele Unite au cheltuit 997 miliarde de dolari pentru apărare în 2024, urmate de China cu 314 miliarde de dolari. Rusia a alocat 149 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 7,1% din PIB-ul său, în timp ce Ucraina a devenit al optulea cel mai mare cheltuitor militar, cu 64,7 miliarde de dolari (34% din PIB), o creștere anuală de 2,9%.

În Europa, cheltuielile militare totale au crescut cu 17%, ajungând la 693 miliarde de dolari. Toate țările europene și-au majorat bugetele de apărare, cu excepția Maltei.

De asemenea, în 2024, cheltuielile militare ale statelor membre NATO au depășit 1,5 trilioane de dolari, reprezentând 55% din totalul mondial. Cele 32 de state europene membre NATO au cheltuit împreună 454 miliarde de dolari pentru apărare, iar 18 dintre acestea au atins pragul de 2% din PIB alocat apărării – față de 11 state în 2023.

Într-un raport anterior, publicat în martie 2025, SIPRI a estimat că exporturile de armament ale Rusiei au scăzut drastic în urma invaziei din Ucraina, cu un declin de 47% în 2024 comparativ cu 2022. În ultimii cinci ani, vânzările externe de arme rusești s-au redus cu 64%, iar cota Rusiei pe piața globală de armament a coborât la 7,8%.