UE va relaxa sancțiunile impuse băncilor rusești

Uniunea Europeană va modifica, miercuri, sancţiunile impuse Rusiei, prin autorizarea deblocării unor fonduri aparţinând unor mari bănci ruseşti, proces de care ar putea fi nevoie pentru a reduce blocajele apărute în comerţul mondial cu alimente şi îngrăşăminte, arată un document de lucru consultat de Reuters.

Decizia Bruxelles-ului vine pe fondul criticilor exprimate de liderii ţărilor africane cu privire la impactul sancţiunilor occidentale asupra comerţului cu alimente, care este posibil să fi agravat penuriile provocate în principal de invazia rusească din Ucraina şi de blocada impusă de Rusia asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră.

Conform noilor reglementări revizuite, care ar urma să fie adoptate miercuri de ambasadorii la UE ai statelor membre, cele 27 de ţări UE vor putea să deblocheze resursele economice, îngheţate anterior, aparţinând marilor bănci ruseşti VTB, Sovcombank, Novikombank, Otkritie FC Bank, VEB, Promsvyazbank şi Bank Rossiya, arată documentul consultat de Reuters.

Separat, conform unor noi sancţiuni ce urmează să fie adoptate tot miercuri, Sberbank, cea mai mare bancă rusească, ar urma să fie supusă îngheţării activelor sale, cu excepţia acelor resurse necesare pentru comerţul cu alimente, a declarat un oficial european pentru Reuters.

Documentul de lucru susţine că banii ar putea fi eliberaţi „după ce s-a stabilit că astfel de fonduri sau resurse economice sunt necesare pentru achiziţia, importul sau transportul de produse agricole şi alimentare, inclusiv grâu şi îngrăşăminte”.

Conform sancţiunilor revizuite, UE intenţionează de asemenea să faciliteze exporturile de alimente din porturile ruseşti, pe care traderii au încetat să le mai deservească după sancţiunile UE, în pofida faptului că măsurile UE scutesc în mod explicit exporturile de alimente, a mai spus oficialul citat de Reuters.

Uniunea Europeană, alături de SUA, Marea Britanie şi alte state, a impus o gamă variată de sancţiuni Rusiei după invadarea Ucrainei, însă până acum UE a dezminţit acuzaţiile că sancţiunile sale au afectat comerţul cu alimente.

#banci rusesti #sanctiuni #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova (CFM), cea mai mare întreprindere de stat cu 6.000 de angajați, se confruntă cu o situație financiară gravă, iar soluția propusă de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, este restructurarea completă a companiei. Într-o declarație recentă, la TVR Moldova, ministrul a explicat că această măsură este esențială pentru a readuce profitabilitatea și sustenabilitatea CFM.

Restructurarea CFM va implica divizarea întreprinderii în cel puțin trei companii distincte: una responsabilă de infrastructură, alta de transportul de pasageri și una de transportul de mărfuri. „În formula actuală, Calea Ferată nu poate să reziste mult timp,” a declarat Spînu la TVR Moldova. Ministrul a subliniat că se fac eforturi pentru a achita restanțele salariale, dar întârzierile persistă. Salariile au fost achitate aproape integral doar pentru luna februarie.

Ministrul a explicat necesitatea restructurării pentru atragerea investitorilor privați. „Pentru ca să putem să atragem și investitori privați, trebuie să avem companii separate. Un investitor privat interesat de transportul de marfă, de exemplu, ar putea să-și cumpere vagoane și locomotive, să închirieze infrastructura și să folosească rețeaua feroviară.”

În plus, Spînu a menționat că modernizarea infrastructurii feroviare necesită o investiție de trei miliarde de euro. Aceasta vine într-un moment critic pentru CFM, care a înregistrat pierderi de aproximativ 150 de milioane de lei în 2023, pe fondul scăderii tranzitului din Ucraina după redeschiderea portului Odesa în august 2022.

Situația financiară precară a CFM a determinat autoritățile să ia măsuri drastice pentru a evita colapsul economic al companiei. Restructurarea propusă este văzută ca o soluție pe termen lung pentru stabilizarea și revitalizarea Căii Ferate din Moldova.