Dacă Rusia închide gazul Germaniei. "Puternica mișcare a lui Putin în geopolitica energetică ar putea fi și ultima"

Rusia a anunțat închiderea pentru lucrări de întreținere, începând din 11 iulie timp de zece zile, a conductei magistrale Nord Stream 1.
Conducta construită prin Marea Baltică printr-un parteneriat între Merkel și Putin alimentează cu gaz metan în special Germania, țară europeană cu resurse energetice extrem de precare.

Există temeri, exprimate oficial inclusiv de lideri guvernamentali germani, că Rusia nu va mai porni gazul metan la capătul celor zece zile de presupuse reparații.

Un analist politic britanic analizează pe Twitter posibilele interese ascunse ale Rusiei în această chestiune și efectele asupra Germaniei și a economiei europene.

„Nord Stream 1 transportă o cantitate substanțială de de gaze rusești către Europa.
În teorie, lucrările de reparație vor dura aproximativ 10 zile – moment în care gazul ar trebui să curgă din nou.

Cu alte cuvinte, nu trebuie să vă faceți prea multe griji pentru săptămâna viitoare.
Este sfârșitul săptămânii următoare care riscă să fie punctul de pornire al unui conflict geopolitic.

Deși întreținerea este normală și programată, este absolut posibil ca Rusia să folosească asta ca scuză pentru a menține pur și simplu gazul oprit.

Cu alte conducte de gaz rusesc deja la niveluri scăzute sau închise complet, închiderea NS1 ar fi o problemă majoră.
Și știm că Rusia este dispusă să-și folosească rezervele de gaz ca armă – fluxurile de gaz NS1 către Germania au fost deja reduse la aproximativ 60% din nivelurile normale.

Rusia susține că a trebuit să reducă capacitatea în timp ce așteaptă o piesă care are nevoie de reparații.

Dar guvernul german și alții nu au acceptat niciodată această scuză și numesc reducerile o mișcare politică.

Chiar dacă nevoia de reparații este reală, aceasta nu ar explica nivelul tăierilor în alimentarea cu gaz.

Așadar, teama foarte reală la Berlin este că Putin va face același lucru în câteva săptămâni, pretinzând o problemă neașteptată și ținând NS1 închis dincolo de perioada normală de întreținere.

Dacă se întâmplă acest lucru, nu numai că va împinge prețurile gazelor (deja extrem de ridicate) și mai sus, ci va împiedica în mod masiv capacitatea multor țări din Europa (în special Germania și unii vecini din sud-est) de a construi un stoc de gaz suficient pentru iarna viitoare.

Pentru că atunci când vine vorba de confruntarea geopolitică care are loc între Europa și Rusia, stocarea de gaz este numele jocului.

Cu suficient stoc de gaz, Europa poate scăpa în această iarnă și poate întrerupe alimentarea cu gaz dinspre Rusia fără prea multă durere.

De aceea, UE a adoptat o lege care impune tuturor țărilor cu instalații de stocare a gazelor să le umple până la cel puțin 80% până la 1 noiembrie.

(și unii aleg să țintească mai sus – Franța, de exemplu, și-a stabilit obiectivul de 100%).
Acesta este, de asemenea, motivul pentru care Putin are toate stimulentele pentru a perturba aceste planuri și pentru a limita cantitatea de gaz rusesc folosită pentru a umple depozitele europene.

Deci, dacă o întrerupere extinsă a NS1 este o mișcare a Rusiei, care va fi răspunsul Germaniei?

Aici intervine Regulamentul UE 2017/1938 – cunoscut și sub denumirea de Regulamentul privind securitatea aprovizionării.

Punctul cheie este că toate țările UE (și Marea Britanie) au un plan de securitate în trei etape pentru aprovizionarea cu gaz metan.
Cele trei etape sunt: avertizare timpurie, alertă și urgență.

Câteva țări se află deja în faza de avertizare timpurie. Acest lucru în sine nu conduce la nicio modificare strategică sau politică anume.

Deocamdată, Germania este singura țară care a trecut în etapa 2 – alertă (și Italia s-a apropiat).

Dar chiar și în această situație, s-au abținut să ia măsuri de siguranță. Dacă NS1 nu revine online la sfârșitul lunii iulie, acest lucru se va schimba.

Scopul va fi de a conserva cât mai mult gaz posibil.

Aceasta va însemna măsuri precum revenirea centralelor pe cărbune pentru a produce energie electrică sau limitări ale temperaturii în clădiri.

Dacă acest lucru nu este suficient – și s-ar putea să nu fie dacă NS1 rămâne offline pentru o perioadă – atunci țara va trebui să treacă la etapa 3, urgență.
Pragul final este denumit în mod adecvat, deoarece ar fi cu adevărat o urgență de alimentare cu gaz – ar exista un risc real de epuizare a gazului.

În ciuda sacrificiilor potențiale, este ceea ce ar putea fi necesar pentru ca Europa să reziste șantajului lui Putin.

Acest plan de securitate a aprovizionării – Regulamentul UE 2017/1938 – va face ca Europa să treacă peste iarnă, fără a fi nevoie să cedeze șantajului Rusiei sau să renunțe la sprijinirea Ucrainei.

Și odată ce trecem iarna aceasta, Putin s-ar putea să constate că marile companii și guvernele europene au un interes redus să-și mai obțină energia de la cineva căruia îi place să joace jocuri politice.

Pe termen lung, cea mai puternică mișcare a lui Putin în geopolitica energetică ar putea fi și ultima”, arată analistul în postarea pe Twitter.

#gaz #Germania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În SUA, ratele prea mari pentru creditele ipotecare au ajuns să afecteze milioane de oameni. Un chiriaş care spera să cumpere o locuinţă a forţat să rămână chiriaş pentru totdeauna. Un client care a sperat să refinanţeze un credit ipotecar de taie din strange cureau din toate părţile pentru a ţine pasul cu dobânzile, iar cazurile de acest gen se răspândesc rapid, scrie Bloomberg.

Problema dobânzilor prea mari persistă de ceva timp în SUA, iar visul de a fi proprietar şi de a avea un trai accesibil este atât de greu de atins acum că oamenii se întreabă dacă mai e posibil.

Poate mai mult decât orice, dobânzile la creditele ipotecare sunt cel mai important factor care determină mobilitatea economică a unei persoane în SUA. Ele se situează în jurul valorii de 7% de mai bine de o lună – mai mult decât dublu faţă de cât erau în urmă cu trei ani – şi mulţi credeau că vor scădea, pe măsură ce inflaţia începea să se diminueze.

Dar creşterea preţurilor a accelerat din nou la începutul anului 2024, iar acum Rezerva Federală menţine ratele la maximul al ultimelor două decenii.

Această presiune necruţătoare a dat peste cap planurile de viaţă ale consumatorilor americani.

Analiştii avertizează că este foarte posibil ca diferenţele sociale să fie exacerbate de problema dobânzilor, pe măsură ce tot mai mulţi oameni sunt ţinuţi la uşă când vine vorba de cumpărarea unei case, creând o prăpastie mai mare între cei proprietari şi restul lumii.

În timp ce proprietarii au câştigat aproape 1.300 de miliarde de dolari din chirii în 2023, chiriaşii s-au trezit cu preţuri şi datorii mai mari.

Cifrele sunt destul de sumbre. Chiriaşii spun că există o probabilitate de 60% să nu poată deţine niciodată o casă – acesta este cel mai ridicat nivel de când New York Fed a început sondajul, în urmă cu un deceniu.

Doar 16% dintre casele listate anul trecut au fost accesibile pentru o gospodărie americană tipică, potrivit agenţiei de brokeraj imobiliar Redfin Corp. Şi ca şi cum preţul mediu record de 433.558 de dolari pentru o locuinţă nu era suficient de rău, costurile de asigurare şi impozitele pe proprietate au crescut şi ele.

Situaţia este atât de gravă, încât toţi, de la economişti de renume până la cei mai importanţi lideri ai ţării – inclusiv preşedintele Joe Biden şi secretarul Trezoreriei Janet Yellen – au deplâns faptul că piaţa este „aproape imposibilă de acceesat” pentru unii cumpărători de case.

„A deţine o casă este un simbol al statutului. Dar odată ce un simbol de statut devine atât de scump, oamenii încep să îl respingă Deţinerea unei case devine mai puţin un vis al clasei de mijloc şi mai mult un vis aspiraţional care vine cu o avere peste medie”a declarat economistul-şef al Redfin, Daryl Fairweather. „