Bursele europene „sângerează”: Acţiunile scad pe fondul crizei energetice şi a pandemiei care pare să revină în forţă

Acţiunile europene au început săptămâna în scădere bruscă, afectate de îngrijorarea investitorilor privind criza aprovizionării cu energie, în timp ce creşterea numărului de cazuri de COVID-19 în China şi descoperirea unei noi variante de coronavirus au afectat titlurile legate de mărfuri, scrie ZF.

Nord Stream I, cel mai mare gazoduct care transportă gaze ruseşti către Germania, începe luni întreţinerea anuală. Se aşteaptă ca fluxurile să se oprească timp de 10 zile, dar guvernele, pieţele şi companiile se tem că oprirea ar putea fi prelungită din cauza războiului din Ucraina şi ar putea perturba planurile de umplere a depozitelor pentru iarnă.

Indicele pan-european STOXX 600 a întrerupt o serie de trei zile de câştiguri şi a scăzut cu 1,1% până la ora 0712 GMT, după ce vineri a înregistrat cea mai bună săptămână din ultimele şapte, scrie Reuters.

Toate sectoarele europene majore au fost pe roşu, conduse de o scădere de 3,5% a companiilor din minerit. Titlurile de lux, care îşi trag o parte din cerere din China, au scăzut, LVMH pierzând 2,8%.

Pieţele asiatice au scăzut şi ele, în condiţiile în care cazurile de COVID-19 din Shanghai au crescut, în timp ce Omicron BA.5.2.2.1, o nouă subvariantă, a fost de asemenea descoperită în oraş. Pieţele s-au îngrijorat cu privire la probabilitatea unei noi runde de restricţii, ceea ce ar putea afecta din nou creşterea economică în cea de-a doua mare economie a lumii.

Apropierea euro de paritate cu dolarul a contribuit, de asemenea, la îngrijorarea investitorilor cu privire la impactul asupra veniturilor.

#burse europene #criza energetica #actiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova (CFM), cea mai mare întreprindere de stat cu 6.000 de angajați, se confruntă cu o situație financiară gravă, iar soluția propusă de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, este restructurarea completă a companiei. Într-o declarație recentă, la TVR Moldova, ministrul a explicat că această măsură este esențială pentru a readuce profitabilitatea și sustenabilitatea CFM.

Restructurarea CFM va implica divizarea întreprinderii în cel puțin trei companii distincte: una responsabilă de infrastructură, alta de transportul de pasageri și una de transportul de mărfuri. „În formula actuală, Calea Ferată nu poate să reziste mult timp,” a declarat Spînu la TVR Moldova. Ministrul a subliniat că se fac eforturi pentru a achita restanțele salariale, dar întârzierile persistă. Salariile au fost achitate aproape integral doar pentru luna februarie.

Ministrul a explicat necesitatea restructurării pentru atragerea investitorilor privați. „Pentru ca să putem să atragem și investitori privați, trebuie să avem companii separate. Un investitor privat interesat de transportul de marfă, de exemplu, ar putea să-și cumpere vagoane și locomotive, să închirieze infrastructura și să folosească rețeaua feroviară.”

În plus, Spînu a menționat că modernizarea infrastructurii feroviare necesită o investiție de trei miliarde de euro. Aceasta vine într-un moment critic pentru CFM, care a înregistrat pierderi de aproximativ 150 de milioane de lei în 2023, pe fondul scăderii tranzitului din Ucraina după redeschiderea portului Odesa în august 2022.

Situația financiară precară a CFM a determinat autoritățile să ia măsuri drastice pentru a evita colapsul economic al companiei. Restructurarea propusă este văzută ca o soluție pe termen lung pentru stabilizarea și revitalizarea Căii Ferate din Moldova.