De câteva săptămâni România exportă zilnic sute de tone de legume în Ucraina

05 Iul. 2022, 16:16
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
05 Iul. 2022, 16:16 // Actual //  MD Bani

România se află în top zece cei mai mari producători de legume din UE, dar cu toate acestea importurile sunt de cinci ori mai mari decât exporturile din cauza unui sezon scurt de producţie. În acest an, Ucraina este salvarea României în ceea ce privește supraproducția de legume.

Din marile bazine legumicole ale României, Matca, Lun­guleţu şi Izbiceni, de câteva săptămâni este expor­tată zilnic o cantitate de 700-800 de tone de legume către Ucraina, ţară care a avut probleme cu producţia agricolă din cauza războiului cu Rusia. Această piaţă de desfacere a fost o oportunitate pentru Ro­mânia, care în mod tradiţional arunca sute de tone de legume, din cauza crizei de supra­producţie, care apare în sezon, scrie ZF.

„Anul acesta, salvarea micilor producători din Matca (judeţul Galaţi – n.red.), din Lunguleţu (judeţul Dâmboviţa – n. red.) şi din Oltenia a fost Ucraina. Ucraina este o piaţă spre care  pleacă zilnic tiruri cu legume româneşti. Dacă nu era această piaţă, se aruncau vagoane de roşii la gunoi, pentru că a venit căldura şi nu avea cine să ia aşa mari cantităţi. Eu sunt organizator de export şi pot să vă spun că de la Matca de câteva săptămâni pleacă zilnic câte 20 de tiruri cu legume spre Ucraina, dar mai pleacă şi din zona Olteniei şi din Lunguleţu. În total, cred că pleacă 700-800 de tone de legume pe zi”, a spus Daniel Ciuhureanu, membru al Brateşleg Grup, format din şase companii producătoare de legume din judeţul Galaţi.

Însă, Ciuhureanu crede că fermierii români nu ar trebui să se bazeze pe faptul că Ucraina va fi o piaţă de desfacere pe termen lung, ci trebuie să se asocieze şi să vândă în supermarketuri, acolo unde sunt cele mai mari vânzări de legume şi fructe, cât şi să exporte în ţări care nu au o climă favorabilă, cum sunt cele nordice sau cele baltice. De asemenea, pentru a nu fi aruncată o parte din producţia primară, el crede că sunt necesare şi investiţiile în procesare, astfel încât roşiile, de exemplu, să se transforme în bulion.

„Cea mai mare parte din consumul de ketchup vine din China sau din alte state şi avem supraproducţie de roşii vara. Sute de tone de roşii se aruncă, de ce nu putem să facem? O soluţie pentru supraproducţie este procesarea”, a spus Ionuţ Lăscaie, preşedinte al Cooperativei Agricole de la Lunguleţu.

Lipsa procesării materiei prime româneşti duce la două situaţii provocaroare: în sezonul de producţie a legumelor în câmp se crează un surplus care devine risipă alimentară, iar acest surplus neprocesat duce la importuri mai mari de conserve de legume, care să acopere cererea. Mai mult, din cauza sezonului scurt, România oricum are iarna importuri mari de legume. Spre exemplu, anul trecut a avut importuri de legume de cinci ori mai mari decât exporturi. Importurile au fost de 528 de milioane de euro, iar exporturile de 107 milioane de euro, conform datelor de la INS.

În 2020, România a produs 2,34 milioane de tone de legume proaspete (inclusiv pepeni), situându-se pe locul 9 în UE în topul celor mai mari producători, arată datele Eurostat. Astfel, cu 4,3% din populaţia UE, România a realizat 3,6% din producţia de legume, conform calculelor ZF făcute pe baza statisticilor.

Realitatea Live

18 Apr. 2025, 13:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
18 Apr. 2025, 13:32 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Băncile comerciale din Republica Moldova au înregistrat un profit total net de 1,04 miliarde de lei la sfârșitul primului trimestru al anului 2025, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Cele mai mari trei instituții financiare – Moldova Agroindbank (MAIB), Moldindconbank și Victoriabank – au acumulat împreună peste 850 de milioane de lei, adică aproximativ 82% din profitul total al sistemului bancar.

Top 5 bănci după profit net au fost MAIB – 390,47 mil. lei, Moldindconbank – 381,14 mil. lei, Victoriabank – 103,43 mil. lei, OTP Bank Moldova – 121,1 mil. lei și FinComBank – 16,92 mil. lei

În contrast, cele mai mici profituri au fost înregistrate de băncile Comertbank (298 mii lei), EuroCreditBank (1,47 mil. lei) și EnergBank (4,94 mil. lei).

Veniturile din dobânzi au totalizat 2,45 miliarde lei, iar cheltuielile cu dobânzile s-au ridicat la aproape 600 milioane lei. Veniturile din comisioane și onorarii au însumat peste 887 milioane lei, în timp ce cheltuielile aferente s-au ridicat la aproximativ 550 milioane lei.
Cele mai mari venituri din dobânzi au fost înregistrate de MAIB (895 mil. lei) și Moldindconbank (565 mil. lei).

Totodată, cheltuielile administrative totale au constituit peste 1,08 miliarde lei, dintre care cheltuielile cu personalul au depășit 840 milioane lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!