Prețul petrolului scade! Analiștii spun că ar putea ajunge și la 65 de dolari/baril până la sfârșitul anului

Preţul petrolului a scăzut marţi, afectat de îngrijorările cu privire la încetinirea economiei mondiale, chiar dacă noi perturbări pe partea de aprovizionare fac ca situaţia pe piaţă să rămână una tensionată, transmite Reuters. În acest context, analiștii spun că până la sfârșitul anului prețul ar putea ajunge și la 65 de dolari pentru un baril.

În jurul orei 13:15 GMT, cotaţiile futures la ţiţeiul american erau în scădere cu 3,3%, până la 104,81 dolari per baril, în timp ce în cazul ţiţeiului Brent cotaţiile au scăzut cu 4,1% până la 108,86 dolari per baril.

Cotaţia ţiţeiului este afectată de îngrijorările cu privire la o recesiune mondială, iar această situaţie a continuat marţi după ce Banca Angliei a apreciat că perspectivele pentru economia mondială „s-au deteriorat în mod semnificativ”, după ce explozia preţurilor la materiile prime a alimentat inflaţia, ceea ce reprezintă un nou risc pentru încetinirea economiei mondiale în lunile următoare.

În plus, datele privind indicatorul PMI pentru zona euro, publicat marţi, arată că acesta a scăzut în luna iunie la ce mai redusă valoare din ultimele 16 luni, ceea ce sugerează că zona euro a înregistrat în trimestrul al doilea o creştere de doar 0,2%.

Analiştii de la Citigroup au avertizat că preţul barilului de petrol ar putea coborî până la 65 de dolari la finele anului, fiind posibil să scadă până la 45 de dolari per baril la finele lui 2023, dacă recesiunea va afecta cererea de ţiţei.

„Datele istorice sugerează că cererea de petrol devine negativă numai în cele mai grave recesiuni globale. Însă preţul petrolului scade în toate recesiunile”, subliniază analiştii de la Citi.

Cu toate acestea, scăderea cotaţiilor a fost limitată marţi de informaţiile că lucrătorii de pe platformele petroliere offshore din Norvegia au început o grevă care, începând de miercuri, ar urma să reducă producţia de petrol cu 130.000 de barili pe zi, echivalentul a aproximativ 6,5% din producţia de petrol a Norvegiei.

În plus, deşi Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii săi, reuniţi sub umbrela OPEC+, a confirmat săptămâna trecută planul anunţat anterior privind o majorare modestă a producţiei în luna august, grupul a avut dificultăţi în trecut în a-şi respecta promisiunile.

„Producătorii din cadrul OPEC+ au capacităţi limitate pentru a majora semnificativ producţia şi deci nu sunt în măsură să vină în sprijinul pieţei. Producţia OPEC a scăzut în luna iunie iar majoritatea statelor membre nu au putut să îşi atingă ţintele de producţie”, susţin analiştii de la ING.

Aceasta nu înseamnă că presiunea politică asupra membrilor OPEC să majoreze producţia va înceta. Premierul britanic Boris Johnson a cerut cartelului să majoreze mai agresiv producţia de ţiţei iar preşedintele SUA, Joe Biden, urmează să viziteze Orientul Mijociu la finele acestei luni iar preţurile la energie ar urma să fie unul dintre subiectele de pe agenda discuţiilor.

#cotații #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În SUA, ratele prea mari pentru creditele ipotecare au ajuns să afecteze milioane de oameni. Un chiriaş care spera să cumpere o locuinţă a forţat să rămână chiriaş pentru totdeauna. Un client care a sperat să refinanţeze un credit ipotecar de taie din strange cureau din toate părţile pentru a ţine pasul cu dobânzile, iar cazurile de acest gen se răspândesc rapid, scrie Bloomberg.

Problema dobânzilor prea mari persistă de ceva timp în SUA, iar visul de a fi proprietar şi de a avea un trai accesibil este atât de greu de atins acum că oamenii se întreabă dacă mai e posibil.

Poate mai mult decât orice, dobânzile la creditele ipotecare sunt cel mai important factor care determină mobilitatea economică a unei persoane în SUA. Ele se situează în jurul valorii de 7% de mai bine de o lună – mai mult decât dublu faţă de cât erau în urmă cu trei ani – şi mulţi credeau că vor scădea, pe măsură ce inflaţia începea să se diminueze.

Dar creşterea preţurilor a accelerat din nou la începutul anului 2024, iar acum Rezerva Federală menţine ratele la maximul al ultimelor două decenii.

Această presiune necruţătoare a dat peste cap planurile de viaţă ale consumatorilor americani.

Analiştii avertizează că este foarte posibil ca diferenţele sociale să fie exacerbate de problema dobânzilor, pe măsură ce tot mai mulţi oameni sunt ţinuţi la uşă când vine vorba de cumpărarea unei case, creând o prăpastie mai mare între cei proprietari şi restul lumii.

În timp ce proprietarii au câştigat aproape 1.300 de miliarde de dolari din chirii în 2023, chiriaşii s-au trezit cu preţuri şi datorii mai mari.

Cifrele sunt destul de sumbre. Chiriaşii spun că există o probabilitate de 60% să nu poată deţine niciodată o casă – acesta este cel mai ridicat nivel de când New York Fed a început sondajul, în urmă cu un deceniu.

Doar 16% dintre casele listate anul trecut au fost accesibile pentru o gospodărie americană tipică, potrivit agenţiei de brokeraj imobiliar Redfin Corp. Şi ca şi cum preţul mediu record de 433.558 de dolari pentru o locuinţă nu era suficient de rău, costurile de asigurare şi impozitele pe proprietate au crescut şi ele.

Situaţia este atât de gravă, încât toţi, de la economişti de renume până la cei mai importanţi lideri ai ţării – inclusiv preşedintele Joe Biden şi secretarul Trezoreriei Janet Yellen – au deplâns faptul că piaţa este „aproape imposibilă de acceesat” pentru unii cumpărători de case.

„A deţine o casă este un simbol al statutului. Dar odată ce un simbol de statut devine atât de scump, oamenii încep să îl respingă Deţinerea unei case devine mai puţin un vis al clasei de mijloc şi mai mult un vis aspiraţional care vine cu o avere peste medie”a declarat economistul-şef al Redfin, Daryl Fairweather. „