Țara UE se pregătește să facă economii serioase la gaze. Gazul, arma Rusiei. Moldova, pe muchie de cuțit

Titulara Ministerului Energiei din Austria, una dintre ţările UE cele mai dependente de gazele ruseşti, a cerut marţi populaţiei să se pregătească pentru a economisi încălzirea iarna viitoare şi companiilor industriale să facă ajustările tehnice necesare pentru a folosi petrol în locul gazelor naturale acolo unde este posibil.

”Rusia foloseşte furnizarea gazelor ca armă”, a spus în faţa presei ecologista Leonore Gewessler, după ce a participat la o şedinţă extraordinară de guvern convocată în urma încetinirii înmagazinării gazelor după reducerea la jumătate a livrărilor de gaze ruseşti prin gazoductul Nord Stream 1.

Potrivit versiunii companiei ruse Gazprom, scăderea volumului de gaze livrate prin conducta Nord Stream 1 este cauzată de probleme tehnice generate de sancţiunile pe care UE le-a impus Rusiei după agresiunea acesteia împotriva Ucrainei.
Rezervele de gaze înmagazinate în depozitele Austriei echivalează în prezent cu 47% din consumul anual al acestei ţări.

Pentru a atinge obiectivul UE de a avea depozitele pline la 80% până în luna noiembrie, Austria trebuie să primească zilnic suficient gaz pentru a genera 368 de gigavaţi pe oră, parametru care a scăzut sub 100 în unele intervale de timp săptămâna trecută.

Totuşi, fluxul de gaze s-a normalizat la sfârşitul săptămânii trecute, astfel că guvernul de la Viena a decis să nu activeze starea de alertă generală şi să menţină alerta timpurie, cel mai redus din cele trei niveluri ale planului de urgenţă energetică.
Ministrul austriac al energiei a dat asigurări că pentru moment aprovizionarea cu gaze este garantată, dar a atenţionat asupra ”incertitudinii totale” asupra evoluţiei situaţiei în lunile următoare, întrucât nu putem ”să ştim ce va decide (preşedintele rus Vladimir) Putin”.
Leonore Gewessler a subliniat totodată că o eventuală sistare completă a livrărilor de gaze ruseşti ar fi foarte gravă şi a cerut populaţiei să profite de vară pentru a face reviziile propriilor sisteme de încălzire, ceea ce ar permite economii la gaze de până la 15%.
Ea a anunţat de asemenea că societăţile industriale care folosesc mari volume de gaze vor primi dispoziţia de a-şi adapta instalaţiile pentru a putea folosi surse alternative de energie în procesul de producţie, în special petrol.

Leonore Gewessler a mai menţionat că următorul moment critic va fi lunea viitoare, când încep lucrările periodice de întreţinere a gazoductului Nord Stream 1.

Republica Moldova este într-o situație dificilă, în condițiile în care Chișinăul nu a efectuat auditul datoriei istorice de 709 mil. USD. Iar Gazprom poate rezilia contractul de luvrare.

Prețul metanului a ajuns la 980 mia de metri cubi în luna iulie. Or, Moldovagaz a cerut ANRE majorarea tarifului la gaz cu 45%, la 24,50 de lei metrul cub. Compania susține că a acumulat devieri financiare de 2,5 miliarde de lei.

#gaz #contract #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova (CFM), cea mai mare întreprindere de stat cu 6.000 de angajați, se confruntă cu o situație financiară gravă, iar soluția propusă de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, este restructurarea completă a companiei. Într-o declarație recentă, la TVR Moldova, ministrul a explicat că această măsură este esențială pentru a readuce profitabilitatea și sustenabilitatea CFM.

Restructurarea CFM va implica divizarea întreprinderii în cel puțin trei companii distincte: una responsabilă de infrastructură, alta de transportul de pasageri și una de transportul de mărfuri. „În formula actuală, Calea Ferată nu poate să reziste mult timp,” a declarat Spînu la TVR Moldova. Ministrul a subliniat că se fac eforturi pentru a achita restanțele salariale, dar întârzierile persistă. Salariile au fost achitate aproape integral doar pentru luna februarie.

Ministrul a explicat necesitatea restructurării pentru atragerea investitorilor privați. „Pentru ca să putem să atragem și investitori privați, trebuie să avem companii separate. Un investitor privat interesat de transportul de marfă, de exemplu, ar putea să-și cumpere vagoane și locomotive, să închirieze infrastructura și să folosească rețeaua feroviară.”

În plus, Spînu a menționat că modernizarea infrastructurii feroviare necesită o investiție de trei miliarde de euro. Aceasta vine într-un moment critic pentru CFM, care a înregistrat pierderi de aproximativ 150 de milioane de lei în 2023, pe fondul scăderii tranzitului din Ucraina după redeschiderea portului Odesa în august 2022.

Situația financiară precară a CFM a determinat autoritățile să ia măsuri drastice pentru a evita colapsul economic al companiei. Restructurarea propusă este văzută ca o soluție pe termen lung pentru stabilizarea și revitalizarea Căii Ferate din Moldova.