Trafic de coșmar la granița dintre Moldova și România. Vameșii aruncă petarda: Angajați insuficienți pete Prut

Într-o conferință de presă șeful Serviciului Vamal, Igor Talmaz a declarat că posturile vamale de la frontiera cu România lucrează la capacitatea maximă, asta în timp ce de partea cealaltă de Prut numărul angajaților este insuficient. Or, acest lucru și a dus la crearea cozilor la trecerea frontierei. În același timp este vorba și de angajații fitosanitari, care în Republica Moldova au program de 24 de ore, iar în România doar de opt ore.

În același timp, Talmazan a spus că numărul crescut de camioane care așteaptă la trecerea frontierei se datorează și majorării exporturilor prin Republica Moldova, în condițiile în care porturile din Ucraina sunt blocate.

„În prezent cozile de la Vama Leușeni se întind pe o distanță de 5 kilometri. Războiul din Ucraina a pus presiune pe frontierele din Europa de Est. Respectiv trecerile frontierelor sunt îngreunate”, a explicat Talmazan.

„Să spunem acum că partea română nu a întreprins măsuri nu ar fi corect. Au întreprins suficiente măsuri, dar sarcina e prea mare pentru un post. Modificarea și simplificare procedurilor urmează a fi coordonate la nivel european. Dacă va fi o voință vomună și publică, vom depăși momentele. Delegația Uniunii Europene a făcut un demers în ceea ce privește efectuarea controlului comun. Dacă îți dorești, se poate. Solicităm părții române să facilităm procesul de efectuare a controlului comun. Aceasta este unica soluție. Dacă avem suport din partea Uniunii Europene, de azi suntem gata. Ne trebuie câteva ore să schimbă calculatoarele dintr-un birou în altul și să tragem niște cabluri conexe”, a declarat Talmazan, înrebat de Realitatea despre discuțiile care au loc între cele două state”, a explicat Talmazan.

Responsabilii au precizat că rândurile vor exista, însă Serviciul Vamal încearcă să le fluidizeze. În același timp, printre soluțiile pe care le propune Republica Moldova se numără și sincronizarea capacităților punctelor de control. Până aceste procese se vor efectua, însă, șoferii continuă să petreacă chiar și până la cinci zile la vamă.

Anterior, transportatorii din țara noastră au adresat o scrisoare conducerii țării. Ei cereau ca problema să fie discutată și soluționată la nivel înalt, de către Guvernele Republicii Moldova și României. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, dar și omologul său de peste Prut, Marcel Ciolacu, au confirmat luni că problema se atestă pe partea cealaltă de hotar.

După ce Realitatea a abordat subiectul, presa română a vizitat punctele vamale, iar șoferii și angajații le-au confirmat că timpul de așteptare s-a mărit considerabil. Dacă anterior timpul estimat pentru controale era de circa 48 de ore, după izbucnirea războiului din Ucraina a ajuns la 4-5 zile.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Rusiei a anunțat vineri, 25 aprilie, că păstrează neschimbată rata-cheie de dobândă la nivelul record de 21%, unde se află deja de jumătate de an, din octombrie 2024. Este a patra decizie consecutivă de acest fel, iar autoritatea monetară avertizează că nu se întrevede o reducere a dobânzii în viitorul apropiat.

În prognoza sa actualizată, banca a restrâns intervalul estimat pentru rata medie din 2025 la 19,5–21,5%, de la 19–22%, semnalând că o reducere este posibilă, dar nu garantată. De altfel, instituția a evitat să vorbească explicit despre orice ajustare viitoare a ratei și a subliniat că va menține o politică monetară severă pentru a readuce inflația la ținta dorită abia în 2026.

„Aceasta înseamnă un perioadă îndelungată de politică monetară restrictivă. Deciziile viitoare vor depinde de ritmul și durabilitatea scăderii inflației și a așteptărilor inflaționiste”, a explicat banca centrală.

Inflația anuală a fost estimată la 10,3% la 21 aprilie, în ușoară scădere față de trimestrele anterioare. În primul trimestru din 2025, prețurile au crescut cu o medie anualizată de 8,3%, în scădere de la 12,9% în ultimul trimestru al lui 2024 – o dinamică atribuită politicii monetare dure.

Totuși, așteptările inflaționiste ale populației, mediului de afaceri și investitorilor rămân ridicate și stabile, ceea ce împiedică relaxarea rapidă a politicii monetare. Banca a precizat că, în evaluarea politicii sale, se concentrează mai degrabă pe așteptări decât pe rata efectivă a inflației – astfel, doar o scădere a acestor așteptări ar permite reducerea dobânzilor fără a relaxa în realitate condițiile monetare.

În ciuda unei ușoare scăderi a dobânzilor la depozite, economisirea rămâne ridicată, iar creditarea începe să se tempereze – ceea ce ar putea contribui la reducerea presiunii inflaționiste. Cu toate acestea, Banca Centrală își menține prognoza de inflație între 7–8% pentru finalul anului 2025.

Economia rusă continuă să fie supraîncălzită, cu un consum intern stimulat de creșterea veniturilor și cheltuielile bugetare, în timp ce oferta rămâne constrânsă. Analize recente indică faptul că cererea depășește oferta cu 13–14%, ceea ce sporește riscul de inflație suplimentară, în ciuda încetinirii economiei și a unei tentative de revenire la o creștere mai echilibrată.