Nici un salariat din sectorul bugetar nu va avea leafă mai mică de 3500 de lei. Proiect de lege aprobat de Guvern

Mărimea plății compensatorii, ca măsură de susținere a salariaților cu venituri mici din sectorul bugetar, va fi majorată de la 3.100 la 3.500 de lei, așa încât niciun salariat din sectorul bugetar să nu aibă o leafă mai mică de 3500 lei. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat astăzi de Guvern. Plățile compensatorii se vor calcula începând cu 1 mai 2022, modificările intrând în vigoare la data publicării.

„Majorarea a fost propusă în contextul reexaminării cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, în valoare de 3.500 de lei, începând cu data de 1 aprilie 2022.” se arată într-un comunicat al Guvernului.

De plăți compensatorii majorate vor beneficia angajații din instituțiile bugetare pentru care salariul lunar calculat pentru o funcție cu durata normală a timpului de muncă este mai mic de 3.500 de lei.

Plata compensatorie va fi determinată ca diferență dintre 3.500 de lei și salariul lunar calculat în condițiile Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și va fi recalculată proporțional timpului efectiv lucrat.

Proiectul legii implică mijloace financiare în mărime de 136 milioane de lei, care vor fi acoperite din fondul prevăzut în bugetul de stat pentru asigurarea prevederilor cadrului normativ privind salarizarea în sectorul bugetar.

#plata compensatorie #venituri mici #sectorul bugetar #leafa #salariați

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina nu va fi obligată să restituie Statelor Unite ajutorul financiar și militar oferit după invazia rusă, în cadrul acordului privind resursele minerale, a anunțat premierul ucrainean Denîs Șmîhal. „S-a ajuns la un acord prin care în document nu va fi inclusă asistența acordată anterior semnării lui”, a transmis Șmîhal pe canalul său de Telegram, după o întâlnire cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Potrivit premierului, echipele juridice lucrează în prezent la textul acordului, astfel încât acesta să respecte angajamentele europene ale Ucrainei și să nu contravină Constituției și legislației naționale.

Anterior, președintele american Donald Trump estimase că sprijinul acordat Ucrainei de la începutul războiului, în februarie 2022, a însumat circa 350 de miliarde de dolari. Casa Albă insista ca Ucraina să returneze aceste sume în cadrul unei înțelegeri ce ar include concesii majore privind resursele naturale. În urma negocierilor din aprilie, Kievul reușise să reducă suma revendicată la 100 de miliarde de dolari.

Totuși, în cadrul noii formule agreate, Washingtonul va considera acești 100 de miliarde de dolari drept contribuția americană la un viitor fond special de reconstrucție a Ucrainei și a renunțat să mai ceară rambursarea lor sau să-și asume noi angajamente de investiții.

Pe 17 aprilie, Ucraina și SUA au semnat un memorandum care confirmă intenția de a încheia un acord privind exploatarea resurselor minerale. Donald Trump anunțase semnarea oficială a acordului pentru 24 aprilie, însă acest lucru nu s-a materializat. A doua zi, liderul de la Casa Albă a cerut „semnarea imediată” a documentului, într-un mesaj postat pe rețeaua sa Truth Social.

Negocierile privind acordul au fost tensionate încă din februarie, după ce un conflict verbal între Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Casa Albă, a amânat discuțiile. Ulterior, administrația americană a prezentat Kievului o variantă de acord mult mai dură, incluzând solicitări precum „dreptul de primă ofertă” la investițiile în toate proiectele de infrastructură și resurse ale Ucrainei, precum și acces prioritar la achiziționarea materiilor prime.

Zelenski a reiterat în repetate rânduri că ajutorul militar american nu trebuie considerat o datorie a Ucrainei. El a subliniat că sprijinul de aproximativ 100 de miliarde de dolari a fost acordat sub formă de granturi și că nu va accepta semnarea unui acord care ar împovăra „zece generații de ucraineni” cu datorii.

#ajutor #Kiev #SUA