Puternica agenție de rating Moody’s vede Transnistria și gazul rusesc potențiale surse de risc pentru Moldova

16 Apr. 2022, 18:56
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
16 Apr. 2022, 18:56 // Slider //  bani.md

Agenţia de rating Moody’s a modificat ratingul de țară al Republicii Moldova B3 la negativ de la stabil.

„Decizia de a schimba perspectiva asupra ratingurilor B3 ale Moldovei la negativ reflectă riscurile crescute ale evenimentelor geopolitice din cauza invaziei militare în curs de desfășurare a Ucrainei de către Rusia (Caa2, revizuire pentru retrogradare), având în vedere proximitatea Republicii Moldova de conflictul militar. Transnistria este o potențială sursă de risc și instabilitate susținută de Rusia. Totodată, Republica Moldova este dependentă energetic de Rusia. Deși nu este cazul de bază al lui Moody’s, o cristalizare a acestor riscuri politice, inclusiv o posibilă extindere a conflictului în Moldova sau o întrerupere prelungită a aprovizionării cu gaze, ar afecta grav perspectivele economice și fiscale ale Moldovei, ceea ce se așteaptă Moody’s să nu fie compensat în totalitate de creșterea sprijinului financiar din partea Uniunii Europene (UE, Aaa stabil) și a instituțiilor de finanțare internaționale”, constată agenția de rating.

Alegerea din iulie 2021 a unui guvern majoritar pro-UE, axat pe reforme anticorupție, plasează Moldova într-o poziție favorabilă pentru a obține sprijin financiar suplimentar din partea Fondului Monetar Internațional (FMI) și a UE pentru a contribui la atenuarea efectelor negative economice și fiscale generate de conflict militar, inclusiv afluxul mare de refugiați. Moldova este, de asemenea, mai bine plasată decât unele state regionale pentru a rezista efectelor economice ale conflictului militar, în special având în vedere dependența sa relativ limitată de remitențele din Rusia.

Republica Moldova este, de asemenea, relativ mai bine plasată decât unele state regionale pentru a gestiona efectele indirecte economice și fiscale ale conflictului militar. Venitul din remitențe este o sursă importantă de finanțare pentru consum, dar la aproximativ 14% din PIB în 2020 rămâne mai puțin important decât multe alte țări ale Comunității Statelor Independente (CSI), cum ar fi Tadjikistan (B3, revizuire pentru retrogradare) și Republica Kârgâză (B3, revizuire). pentru retrogradare). Mai mult, dependența Moldovei de remitențele din Rusia a scăzut în ultimii ani la aproximativ 14% din total în 2020, potrivit Băncii Naționale a Moldovei, în timp ce remitențele din UE reprezintă aproximativ jumătate din total.

Războiul din Ucraina ruinează încrederea Moldovei

Cu toate acestea, conflictul militar va avea un impact notabil asupra încrederii economice a Moldovei, asupra perspectivelor comerciale și de investiții, iar Moody’s se așteaptă la o creștere reală a PIB-ului de 0,2% în 2022. Un conflict militar susținut ar duce probabil la un impact mai substanțial asupra creșterii economice, deși se așteaptă Moody’s. o finanțare semnificativă suplimentară și sprijin comercial din partea UE și a altor parteneri internaționali ar contribui la atenuarea presiunilor de lichiditate. Rezervele valutare ale Moldovei au crescut semnificativ din 2015, beneficiind de sprijinul donatorilor, ajungând la aproximativ 4 miliarde de dolari (conform definiției Moody’s) la sfârșitul anului 2021. Acoperirea rezervelor de către Moldova a rambursărilor datoriilor externe, măsurată de Moody’s, este mai puternică decât mulți colegi regionali.

Sprijin financiar de la FMI care include un program de reformă economică pe 40 de luni de 558 milioane USD (aproximativ 4% din PIB-ul 2021) convenit cu FMI în decembrie 2021 și un program de asistență macrofinanciară de 150 milioane EUR (aproximativ 1% din PIB-ul 2021) adoptat de Consiliul European din aprilie 2022 – va oferi un tampon considerabil pentru nevoile de rambursare a datoriei publice externe ale Moldovei de aproximativ 150 de milioane de dolari în 2022 (deși nevoile interne de transfer sunt mult mai mari). Prezentarea oficială a Moldovei de a adera la UE după invadarea Ucrainei de către Rusia ar putea ajuta, de asemenea, să faciliteze accesul la sprijin financiar și tehnic suplimentar, chiar dacă Moody’s consideră că aderarea la UE este o perspectivă îndepărtată.

Guvernul a solicitat o creștere a programului FMI pentru a ajuta la gestionarea nevoilor sale fiscale crescute ca urmare a invaziei Rusiei și a fluxului mare de refugiați în Moldova din Ucraina. Moody’s anticipează sprijin continuu din partea UE și a instituțiilor precum FMI, deoarece Moldova se ocupă de situația dificilă. O conferință recentă a donatorilor a strâns aproximativ 660 de milioane de euro (aproximativ 5% din PIB-ul 2021) în ajutor pentru Moldova. Moody’s estimează că deficitul bugetar va crește la 7,4% din PIB în 2022, având în vedere perspectivele economice mai slabe, prețurile mai mari la energie și costurile pentru asigurarea nevoilor de bază și a adăpostului refugiaților. Potrivit Organizației Națiunilor Unite, în jur de 400.000 de persoane au trecut granița în Moldova și se estimează că 100.000 (aproximativ 4% din populația Moldovei) vor rămâne în țară. Având în vedere demografia nefavorabilă a Moldovei, afluxul de forță de muncă calificată ar putea contribui la atenuarea unora dintre impactul negativ al ratelor ridicate de emigrare și al îmbătrânirii populației din Moldova asupra perspectivelor de creștere pe termen mediu ale țării, cu condiția ca acești refugiați să aleagă să rămână în țară și să fie capabili să se integreze în câmpul muncii.

Scor prost la guvernanță

Moldova are un scor foarte negativ al profilului de guvernanță (profilul emitentului G-5), reflectând un stat de drept slab și niveluri ridicate de corupție, dar și istoricul de nerespectare a obligațiilor suverane. Aceste aspecte au ca rezultat o reziliență relativ scăzută din cauza capacității instituționale scăzute de a răspunde la riscurile de mediu și sociale, doar parțial atenuată de metrici fiscale favorabile.

Publicarea acestei acțiuni de rating se abate de la datele de lansare programate anterior în calendarul suveran al Regatului Unit, publicat pe www.moodys.com. Această acțiune a fost determinată de invazia în curs de desfășurare a Ucrainei de către Rusia, care crește riscul extinderii conflictului militar în Moldova.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

17 Feb. 2025, 16:11
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2025, 16:11 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii (OPEC+) ia în considerare amânarea majorării producţiei, care urma să aibă loc în aprilie, în pofida solicitărilor preşedintelui Donald Trump de a reduce preţurile, au anunţat delegaţii, sub protecţia anonimatului, transmite agenția de știri Bloomberg, citată de Agerpres.

Pieţele petroliere mondiale rămân prea fragile pentru a relua acum majorarea producţiei, susţine unul dintre delegaţi. Încă nu s-a luat nicio decizie deoarece sunt disensiuni în OPEC+ privind calea de urmat. O decizie ar putea fi anunţată în următoarele zile, a precizat un alt delegat.

Conform calendarului iniţial, de la 1 aprilie producţia OPEC+ urma să fie majorată cu 120.000 barili pe zi (bpd). Ar fi a patra oară din 2022 când alianţa condusă de Arabia Saudită şi Rusia amână planurile privind producţia.

Luni, vicepremierul rus Alexander Novak a declarat că acest calendar nu se va modifica şi nu există discuţii privind amânarea planurilor.

Trump a cerut Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) „să reducă preţul petrolului”, reluând o solicitare din primul său mandat. La 74 de dolari pe baril, preţul rămâne prea scăzut pentru multe state membre OPEC care au nevoie de bani pentru a-şi acoperi cheltuielile guvernamentale. Săptămâna trecută, secretarul general al OPEC a declarat că deciziile vor prioritiza impactul „pe termen lung”.

De asemenea, organizaţia cu sediul la Viena a avertizat asupra pericolelor provocate de taxele vamale americane, care „sporesc incertitudinile de pe pieţe, ceea ce poate duce la dezechilibre între cerere şi ofertă, generând mai multă volatilitate”.

Piaţa petrolieră ar urma să fie supra-aprovizionată anul următor, potrivit celor mai recente estimări ale Agenţiei Internaţionale a Energiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!