Veste alarmantă pentru șomeri! După un an nu vor mai primi ajutor social

Deputații au votat pentru reducerea graduală a ajutorului social pentru șomeri care timp de un an nu și-au găsit un loc de muncă. Astfel, ajutorul social va fi redus cu 20% după șase luni, cu 40% după nouă luni și vor fi privați de ajutorul social dacă timp de 12 luni nu și-au găsesit un loc de muncă.

Deputatul Dan Perciun a declarat de la tribuna Parlamentului că excepție de la reducerea ajutorului social vor fi persoanele vulnerabile. Or, guvernul va stabili ulterior pentru ce grad de dizabilitate va fi acordat ajutorul social. „Este clar că dizabilitatea accentuată nu va mai fi discutată. Este vorba de doar de cea medie”.

Potrivit proiectului de lege, pentru adulții cu dizabilitate severă ajutorul social va fi majorat de la 30% la 50%, iar pentru copii de la 50% la 60%. De ajutor social vor beneficia, automat, și persoanele care îngrijesc de rudele cu dizabilitate, în condițiile în care acestea nu se pot angaja în câmpul muncii.

Din punct de vedere financiar a existat o gestionare proastă a acordării ajutorului social. Din totalul sumei de 645 mil. de lei, anul trecut, au fot utilizate doar 340 mil. de lei. Or, în acest an există o executare de 65%. Menirea proiectului de lege este destinat familiilor cu copii și va contribui la alinierea similară la alte sisteme din alte țări”, a punctat Perciun.

În luna iunie, iulie va fi definitivată hotărârea de Guvern, iar în septembrie să vor intra în vigoare toate prevederile votate de deputați în ziua de 14 aprilie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#ajutor social #modificari #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Industria fertilității trece printr-o transformare majoră, în timp ce cererea pentru spermă – în special pentru cea americană – depășește cu mult oferta. Femeile care apelează la inseminare artificială și fertilizare in vitro sunt dispuse să plătească sume uriașe pentru material genetic de înaltă calitate, iar prețurile au explodat. Un gram de spermă premium poate costa acum mai mult decât caviarul Beluga, ajungând la peste 4.000 de dolari, notează Financial Times.

Această criză a fost exemplificată de un caz recent din New York, unde un medic specializat în fertilitate, Dr. Brian Levine, a relatat cum o clientă a cheltuit 100.000 de dolari pentru a încerca trei donatori diferiți, alegând embrionii cu cele mai bune șanse de succes. „Oamenii sunt obsedați de calitatea spermei și cumpără probe de la mai mulți donatori pentru a găsi cea mai bună performanță”, explică Levine.

Statele Unite domină piața globală a băncilor de spermă din mai multe motive. În primul rând, reglementările sunt mai permisive comparativ cu Europa: nu există un plafon asupra numărului de familii care pot folosi materialul genetic al unui singur donator (în Marea Britanie, de exemplu, limita este de 10). În plus, în SUA, donatorii pot fi plătiți, spre deosebire de multe țări europene unde legislația permite doar compensarea cheltuielilor.

Aceste reguli au transformat sperma americană într-o resursă de lux, iar industria este în plină expansiune. Piața globală a băncilor de spermă era evaluată la 5 miliarde de dolari în 2022 și se estimează că va crește cu o rată anuală de 3,56% până în 2030.

Deși cererea este ridicată, numărul donatorilor continuă să scadă. „Este alarmant faptul că, într-o țară cu 340 de milioane de locuitori, avem doar aproximativ 1.200 de donatori activi”, spune Dr. Levine. Problema este că procesul de donare este strict reglementat: donatorii trebuie să respecte perioade de abstinență, să evite alcoolul și drogurile și să se prezinte la clinică de mai multe ori pe săptămână.

În plus, tinerii de succes – precum analiștii de la Goldman Sachs sau studenții de la Harvard Law – nu au timp să respecte programul restrictiv al clinicilor. „Folosim în mare parte oameni sedentari, pentru că cei care au cariere solicitante nu își pot permite să vină la clinică înainte de ora 17:00”, explică Levine.

Un alt obstacol major este tehnologia ADN, care face ca anonimitatea să fie tot mai greu de garantat. Servicii precum 23andMe permit descoperirea rapidă a originii genetice, ceea ce îi descurajează pe mulți bărbați să doneze spermă, temându-se de eventuale solicitări de recunoaștere a paternității. În 2024, statul Colorado a devenit primul din SUA care a interzis donațiile anonime, iar tendința ar putea continua și în alte state.

Pentru a combate lipsa de donatori, start-up-uri precum Legacy sau The Seed Scout încearcă să revoluționeze industria. Legacy, de exemplu, oferă bărbaților posibilitatea de a-și congela sperma la apogeul fertilității, contra unei taxe anuale de stocare între 100 și 145 de dolari. Fondatorul companiei, Khaled Kteily, a fost inspirat să creeze acest serviciu după ce a suferit un accident cu cafea fierbinte care i-ar fi putut afecta fertilitatea.

Pe de altă parte, The Seed Scout, fondată de Danielle Winston, propune un model de „donație cunoscută”, în care donatorii și beneficiarii interacționează direct. Astfel, se evită descrierile înșelătoare ale donatorilor și se limitează numărul de familii care pot folosi materialul genetic al unui singur bărbat.

Pe măsură ce cererea pentru spermă de calitate continuă să crească, iar numărul donatorilor scade, prețurile sunt în continuă ascensiune. În prezent, un donator premium poate încasa până la 20.000 de dolari, iar bănci de spermă de prestigiu, precum California Cryobank, oferă pachete de lux pentru clienții care caută material genetic exclusivist.

Cu toate acestea, viitorul industriei este incert. Dacă reglementările vor deveni mai stricte, iar anonimatul va fi eliminat complet, lipsa de donatori ar putea duce la o criză și mai mare – și la prețuri și mai exorbitante pentru cei care doresc să aibă un copil prin reproducere asistată.