(FOTO) Ciocolate „Kinder” fabricate în Belgia sunt scoase din comerț. ANSA monitorizează retragerea de pe piață

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) monitorizează retragerea de pe piață a produselor de ciocolată „Kinder” ale companiei Ferrero, fabricate în Arlon, Belgia. Măsura vine după ce autoritățile europene pentru siguranța alimentară investighează legătura dintre un număr de cazuri de Salmonella raportate în mai multe țări și consumul de produse de cofetărie marca „Kinder”.

Potrivit ANSA, niciunul dintre produsele Kinder puse pe piața din Republica Moldova, nu au fost depistate pozitiv pentru salmonella. Cu toate acestea, Agenția în colaborare cu agenții economici importatori au inițiat procedura de retragere din comerț a mai multor loturi.

Denumirea produsului: Kinder Schoko-Bons Standard & Ciocolata alba. Cod de bare: 4008400284620, 5413548280189, 5413548283128, 8000500289877. Termen de valabilitate: date de expirare cuprinse între 24.05.2022 si 23.08.2022.
Denumirea produsului: Kinder Maxi Surprise Unisex si Lei 100G, Kinder Surprise 4×20 Christmas. Cod de bare: 4008400231327, 4008400230825, 4008400230726, 8000500247914, 4008400231723, 8000500035184. Termen de valabilitate: date de expirare cuprinse între 20.04.2022 și 03.10.2022
Denumirea produsului: Kinder Happy Moments si Kinder Mix. Cod de bare: 8000500286401, 8000500284391, 8000500370551, 8000500295168, 4008400271323. Termen de valabilitate: date de expirare cuprinse intre 20.04.2022 si 27.09.2022.

În acest context, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor verifică, cu prioritate, modul în care operatorii din domeniul alimentar implicați în depozitarea, distribuirea și comercializarea produselor marca „Kinder” realizează retragerea de pe piață a produselor de ciocolată marca „Kinder”, fabricate în Arlon, Belgia, identificate conform Notificării RASSF 2022.1799.

Produsele retrase din comerț sunt returnate importatorului oficial în Republica Moldova. Acesta este obligat să asigure depozitarea în condiții sigure, cu evidența strictă a cantităților de produs retras. În dependență de decizia responsabililor, produsele vor fi nimicite sau întoarse producătorului.

#kinder #producator #ciocolata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Industria fertilității trece printr-o transformare majoră, în timp ce cererea pentru spermă – în special pentru cea americană – depășește cu mult oferta. Femeile care apelează la inseminare artificială și fertilizare in vitro sunt dispuse să plătească sume uriașe pentru material genetic de înaltă calitate, iar prețurile au explodat. Un gram de spermă premium poate costa acum mai mult decât caviarul Beluga, ajungând la peste 4.000 de dolari, notează Financial Times.

Această criză a fost exemplificată de un caz recent din New York, unde un medic specializat în fertilitate, Dr. Brian Levine, a relatat cum o clientă a cheltuit 100.000 de dolari pentru a încerca trei donatori diferiți, alegând embrionii cu cele mai bune șanse de succes. „Oamenii sunt obsedați de calitatea spermei și cumpără probe de la mai mulți donatori pentru a găsi cea mai bună performanță”, explică Levine.

Statele Unite domină piața globală a băncilor de spermă din mai multe motive. În primul rând, reglementările sunt mai permisive comparativ cu Europa: nu există un plafon asupra numărului de familii care pot folosi materialul genetic al unui singur donator (în Marea Britanie, de exemplu, limita este de 10). În plus, în SUA, donatorii pot fi plătiți, spre deosebire de multe țări europene unde legislația permite doar compensarea cheltuielilor.

Aceste reguli au transformat sperma americană într-o resursă de lux, iar industria este în plină expansiune. Piața globală a băncilor de spermă era evaluată la 5 miliarde de dolari în 2022 și se estimează că va crește cu o rată anuală de 3,56% până în 2030.

Deși cererea este ridicată, numărul donatorilor continuă să scadă. „Este alarmant faptul că, într-o țară cu 340 de milioane de locuitori, avem doar aproximativ 1.200 de donatori activi”, spune Dr. Levine. Problema este că procesul de donare este strict reglementat: donatorii trebuie să respecte perioade de abstinență, să evite alcoolul și drogurile și să se prezinte la clinică de mai multe ori pe săptămână.

În plus, tinerii de succes – precum analiștii de la Goldman Sachs sau studenții de la Harvard Law – nu au timp să respecte programul restrictiv al clinicilor. „Folosim în mare parte oameni sedentari, pentru că cei care au cariere solicitante nu își pot permite să vină la clinică înainte de ora 17:00”, explică Levine.

Un alt obstacol major este tehnologia ADN, care face ca anonimitatea să fie tot mai greu de garantat. Servicii precum 23andMe permit descoperirea rapidă a originii genetice, ceea ce îi descurajează pe mulți bărbați să doneze spermă, temându-se de eventuale solicitări de recunoaștere a paternității. În 2024, statul Colorado a devenit primul din SUA care a interzis donațiile anonime, iar tendința ar putea continua și în alte state.

Pentru a combate lipsa de donatori, start-up-uri precum Legacy sau The Seed Scout încearcă să revoluționeze industria. Legacy, de exemplu, oferă bărbaților posibilitatea de a-și congela sperma la apogeul fertilității, contra unei taxe anuale de stocare între 100 și 145 de dolari. Fondatorul companiei, Khaled Kteily, a fost inspirat să creeze acest serviciu după ce a suferit un accident cu cafea fierbinte care i-ar fi putut afecta fertilitatea.

Pe de altă parte, The Seed Scout, fondată de Danielle Winston, propune un model de „donație cunoscută”, în care donatorii și beneficiarii interacționează direct. Astfel, se evită descrierile înșelătoare ale donatorilor și se limitează numărul de familii care pot folosi materialul genetic al unui singur bărbat.

Pe măsură ce cererea pentru spermă de calitate continuă să crească, iar numărul donatorilor scade, prețurile sunt în continuă ascensiune. În prezent, un donator premium poate încasa până la 20.000 de dolari, iar bănci de spermă de prestigiu, precum California Cryobank, oferă pachete de lux pentru clienții care caută material genetic exclusivist.

Cu toate acestea, viitorul industriei este incert. Dacă reglementările vor deveni mai stricte, iar anonimatul va fi eliminat complet, lipsa de donatori ar putea duce la o criză și mai mare – și la prețuri și mai exorbitante pentru cei care doresc să aibă un copil prin reproducere asistată.