15 milioane euro de la BERD pentru modernizarea CET-NORD de la Bălți. Proiectul a fost votat în două lecturi

Republica Moldova se împrumută cu 15 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru a reabilita Centrala Electrică cu Termoficare Nord (SA „CET-Nord”) din municipiul Bălți. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat în ambele lecturi de către deputați, în cadrul ședinței plenare de astăzi, 14 aprilie, astfel, fiind ratificat Acordul de împrumut dintre Republica Moldova și BERD în vederea realizării proiectului „Sistemul termoenergetic al municipiului Bălți SA CET-Nord” – Faza II”.

Valoarea Acordului de împrumut este de 15 milioane euro, cu o durată de implementare de 3 ani (2022 – 2024). În urma modernizării, bălțenii vor achita mai puțin pentru energia termică.

Banii vor fi investiți pentru următoarele lucrări:

furnizarea și instalarea punctelor termice individuale (PTI);
implementarea sistemului de distribuție pe orizontală a agentului termic și a apei calde pentru blocurilor locative;
construcția unui rezervor de acumulare a energiei termice (la nivel de SACET);
modernizarea instalațiilor de tratare a apei;
implementarea sistemului SCADA;
furnizarea softului de modelare termohidraulică (GIS).

Schimbările care vor avea loc din punct de vedere economic și social sunt:

peste 22 mii de apartamente vor fi conectate la sistemul de distribuție pe orizontală a energiei termice și la serviciile de apă caldă;
economiile de energie vor constitui 14 826 Gcal/an;
producerea de energie termică va crește cu 17 % sau 33 942 Gcal;
producerea de energie electrică va crește cu 32% sau 36 791 MWh/an;·
proiectul va contribui la reducerea emisiile de CO2 cu 23 681 tone/an.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Industria fertilității trece printr-o transformare majoră, în timp ce cererea pentru spermă – în special pentru cea americană – depășește cu mult oferta. Femeile care apelează la inseminare artificială și fertilizare in vitro sunt dispuse să plătească sume uriașe pentru material genetic de înaltă calitate, iar prețurile au explodat. Un gram de spermă premium poate costa acum mai mult decât caviarul Beluga, ajungând la peste 4.000 de dolari, notează Financial Times.

Această criză a fost exemplificată de un caz recent din New York, unde un medic specializat în fertilitate, Dr. Brian Levine, a relatat cum o clientă a cheltuit 100.000 de dolari pentru a încerca trei donatori diferiți, alegând embrionii cu cele mai bune șanse de succes. „Oamenii sunt obsedați de calitatea spermei și cumpără probe de la mai mulți donatori pentru a găsi cea mai bună performanță”, explică Levine.

Statele Unite domină piața globală a băncilor de spermă din mai multe motive. În primul rând, reglementările sunt mai permisive comparativ cu Europa: nu există un plafon asupra numărului de familii care pot folosi materialul genetic al unui singur donator (în Marea Britanie, de exemplu, limita este de 10). În plus, în SUA, donatorii pot fi plătiți, spre deosebire de multe țări europene unde legislația permite doar compensarea cheltuielilor.

Aceste reguli au transformat sperma americană într-o resursă de lux, iar industria este în plină expansiune. Piața globală a băncilor de spermă era evaluată la 5 miliarde de dolari în 2022 și se estimează că va crește cu o rată anuală de 3,56% până în 2030.

Deși cererea este ridicată, numărul donatorilor continuă să scadă. „Este alarmant faptul că, într-o țară cu 340 de milioane de locuitori, avem doar aproximativ 1.200 de donatori activi”, spune Dr. Levine. Problema este că procesul de donare este strict reglementat: donatorii trebuie să respecte perioade de abstinență, să evite alcoolul și drogurile și să se prezinte la clinică de mai multe ori pe săptămână.

În plus, tinerii de succes – precum analiștii de la Goldman Sachs sau studenții de la Harvard Law – nu au timp să respecte programul restrictiv al clinicilor. „Folosim în mare parte oameni sedentari, pentru că cei care au cariere solicitante nu își pot permite să vină la clinică înainte de ora 17:00”, explică Levine.

Un alt obstacol major este tehnologia ADN, care face ca anonimitatea să fie tot mai greu de garantat. Servicii precum 23andMe permit descoperirea rapidă a originii genetice, ceea ce îi descurajează pe mulți bărbați să doneze spermă, temându-se de eventuale solicitări de recunoaștere a paternității. În 2024, statul Colorado a devenit primul din SUA care a interzis donațiile anonime, iar tendința ar putea continua și în alte state.

Pentru a combate lipsa de donatori, start-up-uri precum Legacy sau The Seed Scout încearcă să revoluționeze industria. Legacy, de exemplu, oferă bărbaților posibilitatea de a-și congela sperma la apogeul fertilității, contra unei taxe anuale de stocare între 100 și 145 de dolari. Fondatorul companiei, Khaled Kteily, a fost inspirat să creeze acest serviciu după ce a suferit un accident cu cafea fierbinte care i-ar fi putut afecta fertilitatea.

Pe de altă parte, The Seed Scout, fondată de Danielle Winston, propune un model de „donație cunoscută”, în care donatorii și beneficiarii interacționează direct. Astfel, se evită descrierile înșelătoare ale donatorilor și se limitează numărul de familii care pot folosi materialul genetic al unui singur bărbat.

Pe măsură ce cererea pentru spermă de calitate continuă să crească, iar numărul donatorilor scade, prețurile sunt în continuă ascensiune. În prezent, un donator premium poate încasa până la 20.000 de dolari, iar bănci de spermă de prestigiu, precum California Cryobank, oferă pachete de lux pentru clienții care caută material genetic exclusivist.

Cu toate acestea, viitorul industriei este incert. Dacă reglementările vor deveni mai stricte, iar anonimatul va fi eliminat complet, lipsa de donatori ar putea duce la o criză și mai mare – și la prețuri și mai exorbitante pentru cei care doresc să aibă un copil prin reproducere asistată.