Cum a ajuns Abravomici dintr-un copil orfan, fără nimic, să devină regele răţuştelor de plastic. Avere – 13 miliarde

14 Apr. 2022, 17:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Apr. 2022, 17:01 // Actual //  bani.md

Au fost zile grele pentru Roman Abramovici. Guvernul de la Londra i-a interzis accesul pe teritorul britanic şi i-a îngheţat activele, despărţindu-l de o colecţie impresionantă de maşini sport, de vila sa cu 15 dormitoare din buricul capitalei britanice, de apartamentul de lux cu vedere spre Tamisa şi de echipa de fotbal Chelsea, scrie National Public Radio, o organizaţie media prestigioasă din SUA, scrie businessmagazin.ro.

Uniunea Europeană i-a interzis şi ea accesul în toate cele 27 de state membre şi îi blochează conturile. Rusul nu mai poate merge la refacere în călduţul Saint-Tropez sau la schi şi distracţii de iarnă în Chamonix. Ar putea rămâne şi fără supervila sa din cel mai turistic şi aglomerat cartier al New Yorkului. Iahturile-i sunt vânate. Un activist proucrainean din Spania a închiriat o barcă şi a încercat să deseneze graffiti pe vaporul de lux privat de 140 de metri, Solaris, ancorat într-un port din Barcelona. Deşi activistul n-a reuşit să facă ce şi-a propus, Abramovici a dat ordin ca iahturile sale să fie scoase din porturile europene şi duse în locuri sigure.

Abramovici însuşi a fugit pentru siguranţă spre est, înapoi, acasă în Rusia, una dintre puţinele naţiuni în care părea că mai este binevenit. Occidentul l-a acuzat că este apropiatul lui Putin, deşi el a negat. Iar, poate ca să-şi spele imaginea în ochii Vestului, sau poate ca să-i arate lui Putin că încă mai este  un personaj important, poate folositor, s-a implicat ca intermediar în negocierile dintre Rusia şi Ucraina. Astfel, a ajuns în Turcia unde, aparent, a fost otrăvit.

A acuzat o orbire temporară. Toate acestea reprezintă cam multă publicitate nedorită pentru un om cu reputaţia de a evita atenţia lumii. Un orfan care a copilărit în tundra îngheţată a Siberiei, Abramovici a crescut cu nimic pentru a deveni un magnat cu o avere de 13 miliarde de dolari. Dar până la a ajunge acolo, a fost regele răţuştelor de cauciuc.

Mai tânăr decât cei mai mulţi din prima generaţie de „oligarhi” ruşi – aşa cum sunt numiţi oamenii de afaceri superbogaţi ai Rusiei – Abramovici a devenit cunoscut drept „oligarhul discret” deoarece, spre deosebire de mulţi dintre contemporanii săi plutocraţi, îşi ţinea capul jos. În anii 1990, Abramovici a devenit protejatul lui Boris Berezovschi, care a fost probabil cel mai puţin discret dintre oligarhi. Berezovschi era cunoscut pentru gura sa mare. În 2000, a făcut greşeala de a-l contesta în mod deschis pe noul preşedinte, şi anume pe Vladimir Putin, cineva pe care Berezovschi l-a ajutat decisiv în a fi ales în fruntea Rusiei.

Când Putin a lovit cu ciocanul, Berezovski a fost forţat să fugă din ţară – iar Abramovici, fidel (şi cu gura închisă) lui Putin, a preluat o mare parte din imperiul petrolier şi cel media ale lui Berezovschi. Deja fostul om de afaceri a rămas un critic gălăgios al lui Putin după ce s-a mutat la Londra. A fost găsit mort acolo în 2013, atârnat de un laţ în baie. Anchetatorii nu sunt siguri dacă a fost vorba de sinucidere sau crimă.

Cu excepţia lui Abramovici şi a altor câteva nume notabile, distribuţia personajelor care compun oligarhia Rusiei a fost înlocuită în mare parte după anii 1990, după ce Putin a început să cureţe selectiv pătura superbogată şi să-şi ungă proprii oligarhi în efortul de a-şi întări domnia.

Roman Abramovici a făcut primul său purcoi de bani vânzând ruşilor răţuşte de cauciuc şi alte obiecte diverse din apartamentul său din Moscova (serios). A fost şi mecanic. Când a început privatizarea, mulţi dintre viitorii oligarhi deţineau deja bănci şi aveau destui bani pentru a cumpăra o mulţime de vouchere. Iar viitorii mari oameni de afaceri au început să cumpere, de ordinul a sutelor de mii de vouchere, fiecare valorând 10.000 de ruble, sau aproximativ 40 de dolari sau mai puţin în anii 1990. Ruşii din clasa de mijloc, care în tot acest timp se luptau cu hiperinflaţia, erau adesea mai mult decât dornici să vândă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

05 Mart. 2025, 12:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Mart. 2025, 12:02 // Actual //  bani.md

Industria fertilității trece printr-o transformare majoră, în timp ce cererea pentru spermă – în special pentru cea americană – depășește cu mult oferta. Femeile care apelează la inseminare artificială și fertilizare in vitro sunt dispuse să plătească sume uriașe pentru material genetic de înaltă calitate, iar prețurile au explodat. Un gram de spermă premium poate costa acum mai mult decât caviarul Beluga, ajungând la peste 4.000 de dolari, notează Financial Times.

Această criză a fost exemplificată de un caz recent din New York, unde un medic specializat în fertilitate, Dr. Brian Levine, a relatat cum o clientă a cheltuit 100.000 de dolari pentru a încerca trei donatori diferiți, alegând embrionii cu cele mai bune șanse de succes. „Oamenii sunt obsedați de calitatea spermei și cumpără probe de la mai mulți donatori pentru a găsi cea mai bună performanță”, explică Levine.

Statele Unite domină piața globală a băncilor de spermă din mai multe motive. În primul rând, reglementările sunt mai permisive comparativ cu Europa: nu există un plafon asupra numărului de familii care pot folosi materialul genetic al unui singur donator (în Marea Britanie, de exemplu, limita este de 10). În plus, în SUA, donatorii pot fi plătiți, spre deosebire de multe țări europene unde legislația permite doar compensarea cheltuielilor.

Aceste reguli au transformat sperma americană într-o resursă de lux, iar industria este în plină expansiune. Piața globală a băncilor de spermă era evaluată la 5 miliarde de dolari în 2022 și se estimează că va crește cu o rată anuală de 3,56% până în 2030.

Deși cererea este ridicată, numărul donatorilor continuă să scadă. „Este alarmant faptul că, într-o țară cu 340 de milioane de locuitori, avem doar aproximativ 1.200 de donatori activi”, spune Dr. Levine. Problema este că procesul de donare este strict reglementat: donatorii trebuie să respecte perioade de abstinență, să evite alcoolul și drogurile și să se prezinte la clinică de mai multe ori pe săptămână.

În plus, tinerii de succes – precum analiștii de la Goldman Sachs sau studenții de la Harvard Law – nu au timp să respecte programul restrictiv al clinicilor. „Folosim în mare parte oameni sedentari, pentru că cei care au cariere solicitante nu își pot permite să vină la clinică înainte de ora 17:00”, explică Levine.

Un alt obstacol major este tehnologia ADN, care face ca anonimitatea să fie tot mai greu de garantat. Servicii precum 23andMe permit descoperirea rapidă a originii genetice, ceea ce îi descurajează pe mulți bărbați să doneze spermă, temându-se de eventuale solicitări de recunoaștere a paternității. În 2024, statul Colorado a devenit primul din SUA care a interzis donațiile anonime, iar tendința ar putea continua și în alte state.

Pentru a combate lipsa de donatori, start-up-uri precum Legacy sau The Seed Scout încearcă să revoluționeze industria. Legacy, de exemplu, oferă bărbaților posibilitatea de a-și congela sperma la apogeul fertilității, contra unei taxe anuale de stocare între 100 și 145 de dolari. Fondatorul companiei, Khaled Kteily, a fost inspirat să creeze acest serviciu după ce a suferit un accident cu cafea fierbinte care i-ar fi putut afecta fertilitatea.

Pe de altă parte, The Seed Scout, fondată de Danielle Winston, propune un model de „donație cunoscută”, în care donatorii și beneficiarii interacționează direct. Astfel, se evită descrierile înșelătoare ale donatorilor și se limitează numărul de familii care pot folosi materialul genetic al unui singur bărbat.

Pe măsură ce cererea pentru spermă de calitate continuă să crească, iar numărul donatorilor scade, prețurile sunt în continuă ascensiune. În prezent, un donator premium poate încasa până la 20.000 de dolari, iar bănci de spermă de prestigiu, precum California Cryobank, oferă pachete de lux pentru clienții care caută material genetic exclusivist.

Cu toate acestea, viitorul industriei este incert. Dacă reglementările vor deveni mai stricte, iar anonimatul va fi eliminat complet, lipsa de donatori ar putea duce la o criză și mai mare – și la prețuri și mai exorbitante pentru cei care doresc să aibă un copil prin reproducere asistată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!