Eurodeputatul Guy Verhofstadt a scris pe twitter că adevărata bătălie abia a început și urmează două săptămâni pentru a ține aliații lui Putin departe de Elysée.

Pe twitter au apărut imagini cu bucuria susținătorilor lui Emmanuel Macron.

Potrivit primului exit-poll după închiderea urnelor, Emmanuel Macron a obținut 28,1%, iar Marine Le Pen 23,3% din voturi. În 2017, primele estimări după închidera urnelor de vot din primul tur al algerilor preidențiale îi indicau în frunte tot pe cei doi, Macron fiind cotat cu 24% din voturi la acea vreme, în timp ce 21% din sufragii erau direcționate către Marine Le Pen.

Cei doi sunt urmați de Jean-Luc Mélenchon, cu 20.2%, și de Eric Zemmour, cu 7.1%, potrivit proiecțiilor institutului de sondare Ipsos, citat de BBC News și Politico Europe.

Prezența națională la vot a fost de 73,5%, față 78,6%, cât a fost în 2017. În capitală, la Paris, au ieșit la urne 71% dintre francezi, mai puțin cu 12% față de primul tur al algerilor prezidențiale din 2017.

Ce rezultate anunță primele exit-poll-uri:

1. Emmanuel Macron - 28,1% / Marine Le Pen - 23,3% - proiecțiile institutului de sondare Ipsos
2. Emmanuel Macron - 28,6% / Marine Le Pen - 24,4% - proiecțiile Ifop-Fiducial

Diferitele sondaje de ieșire din sondaj au cifre ușor diferite, dar toate arată în mod clar că actualul Emmanuel Macron și liderul de extremă dreapta Marine Le Pen au ajuns în turul doi, așa cum au fost prezis pe scară largă de sondajele de opinie de-a lungul campaniei.

Francezii au avut de ales între nu mai puțin de 12 candidați la alegerile prezidențiale de duminică, însă doar câțiva au fost cotați cu o intenție de vot semnificativă pentru scrutinul în care președintele Emmanuel Macron caută să obțină un nou mandat de 5 ani.

Așa cum anticipau sondajele de electorale din ultimele zile, în turul doi se vor înfrunta preşedintele actual Emmanuel Macron (La République en marche, LREM) şi candidata de extremă dreaptă Marine Le Pen (Rassemblement national, RN).

Emmanuel Macron a votat împreună cu soţia sa, Brigitte, în staţiunea litorală Le Touquet-Paris-Plage, în nordul ţării, unde a fost întâmpinat la secţia de votare de o mulţime de suporteri.

La mijlocul zilei (ora 10.00 GMT), rata de participare era de 25,48%, cu trei puncte procentuale sub cea din 2017 (28,54%), potrivit cifrelor Ministerului de Interne de la Paris.

Totuşi, participarea o depăşea cu patru puncte pe cea consemnată la aceeaşi oră pe 21 aprilie 2002 (21,39%), când s-a înregistrat recordul de absenteism la un prim tur al prezidenţialelor.

Participarea la vot până la ora 17.00, în primul tur al alegerilor prezidențiale franceze, era de 65%, potrivit cifrelor anunțate de Ministerul de Interne, o scădere de 4,4 puncte procentuale comparativ cu prezența înregistrată la aceeași oră la scrutinul din 2017 (69,42%).

Această prezenţă este în schimb cu 6,5 puncte procentuale mai mare decât cea din 2002 (58,45%), anul în care s-a înregistrat recordul absenteismului la un prim tur al alegerilor prezidenţiale.

Un exit poll realizat de publicația La Libre din Belgia și publicat cu doar două ore înainte de închiderea urnelor din marile orașe franceze și cu doar o oră înainte de închiderea urnelor din zonele rurale ale Franței europene arăta că Macron și Le Pen sunt la egalitate. Ambii ar strânge câte 24% din voturi, fiind urmați de Jean-Luc Melenchon, candidatul de extremă stângă, care ar ocupa poziția trei cu 19% din voturi. În spate s-ar afla Valerie Pecresse și Eric Zemmour, care ar obține fiecare câte 8% din voturi.

În Franța, publicarea sondajelor la ieșirea din urne până la închiderea secțiilor de votare este interzisă prin lege, motiv pentru care astfel de informații apar doar în presa belgiană. Rezultatele de tip exit-poll se dau în site-uri franceze din Belgia, unde nu intervine legea franceză.

---