Autoritățile municipale au eșuat la transportul public: Tarife politizate, povară pentru buget și fără sistem integrat

Sunt patru probleme majore cu care se confruntă municipiul Chișinău legat de transportul public. Este vorba de politizarea tarifelor, subvenționarea anuală cu sute de milioane de lei din buget, lipsa unui sistem integrat și reducerea numărului de pasageri, constată economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Prima problemă este povara enormă pe bugetul municipal, de unde transportul public este subvenționat foarte puternic. Dacă în 2011, din bugetul municipal s-au alocat pentru subvenționarea transportului public 50,4 de milioane de lei, atunci în 2021 suma a crescut de 14 ori, până la 700 de milioane lei și aceasta fără a ține cont de scumpirile la energia electrică și la carburanți. În condițiile scumpirilor la energia electrică și carburanții, în acest an, 2022, subvenționarea transportului public va crește până la cel puțin 800 de milioane de lei. Este nevoie de descurajarea posesorilor de automobile prin introducerea unor plăți pentru parcare.

A doua problemă, afirmă economistul, sunt tarifele politizate, care până acum nu se stabileau având la bază o analiză economică, dar erau aprobate strict din raționamente politice. „Acest handicap, politizarea excesivă a tarifului la transportul public, se propune să treacă pe planul doi.

Analistul a mai menționat că prețul maximum posibil care poate fi acceptat astăzi este de 6 lei, deși calculele autorităților arată că costul real al unei călătorii este mult mai mare, de aproape 10 lei.

A treia problemă, potrivit expertului, este lipsa unui sistem integrat. Astăzi este nevoie să schimbi 2-3 unități de transport ca să ajungi dintr-un punct în altul și pentru fiecare deplasare trebuie cumpărat tichet.

A patra problemă, a remarcat economistul, este reducerea semnificativă a călătorilor. În 2009 transportul public municipal a transportat 194 de milioane de pasageri. Treptat numărul acestora a scăzut și în prezent sunt transportați anual circa 143 de milioane, crescând în această perioadă enorm de mult numărul celor care utilizează mașinile personale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#probleme #pret #transport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina nu va fi obligată să restituie Statelor Unite ajutorul financiar și militar oferit după invazia rusă, în cadrul acordului privind resursele minerale, a anunțat premierul ucrainean Denîs Șmîhal. „S-a ajuns la un acord prin care în document nu va fi inclusă asistența acordată anterior semnării lui”, a transmis Șmîhal pe canalul său de Telegram, după o întâlnire cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Potrivit premierului, echipele juridice lucrează în prezent la textul acordului, astfel încât acesta să respecte angajamentele europene ale Ucrainei și să nu contravină Constituției și legislației naționale.

Anterior, președintele american Donald Trump estimase că sprijinul acordat Ucrainei de la începutul războiului, în februarie 2022, a însumat circa 350 de miliarde de dolari. Casa Albă insista ca Ucraina să returneze aceste sume în cadrul unei înțelegeri ce ar include concesii majore privind resursele naturale. În urma negocierilor din aprilie, Kievul reușise să reducă suma revendicată la 100 de miliarde de dolari.

Totuși, în cadrul noii formule agreate, Washingtonul va considera acești 100 de miliarde de dolari drept contribuția americană la un viitor fond special de reconstrucție a Ucrainei și a renunțat să mai ceară rambursarea lor sau să-și asume noi angajamente de investiții.

Pe 17 aprilie, Ucraina și SUA au semnat un memorandum care confirmă intenția de a încheia un acord privind exploatarea resurselor minerale. Donald Trump anunțase semnarea oficială a acordului pentru 24 aprilie, însă acest lucru nu s-a materializat. A doua zi, liderul de la Casa Albă a cerut „semnarea imediată” a documentului, într-un mesaj postat pe rețeaua sa Truth Social.

Negocierile privind acordul au fost tensionate încă din februarie, după ce un conflict verbal între Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Casa Albă, a amânat discuțiile. Ulterior, administrația americană a prezentat Kievului o variantă de acord mult mai dură, incluzând solicitări precum „dreptul de primă ofertă” la investițiile în toate proiectele de infrastructură și resurse ale Ucrainei, precum și acces prioritar la achiziționarea materiilor prime.

Zelenski a reiterat în repetate rânduri că ajutorul militar american nu trebuie considerat o datorie a Ucrainei. El a subliniat că sprijinul de aproximativ 100 de miliarde de dolari a fost acordat sub formă de granturi și că nu va accepta semnarea unui acord care ar împovăra „zece generații de ucraineni” cu datorii.

#ajutor #Kiev #SUA