Kremlinul bun de plată pentru dezastrul provocat ucrainenilor. Pierderi de 565 miliarde de euro, după o lună de război

Ucraina va cere să fie despăgubită de ivadatori şi ţinteşte să primească sumele îngheţate de comunitatea internaţională din conturile ruşilor.

Pierderile cauzate Ucrainei de ofensiva rusă se ridică la aproximativ 565 miliarde de euro.

Este cea mai recentă estimare a guvernului de la Kiev, care ia în considerare atât pierderile directe, cât şi efectele financiare colaterale (de exemplu, cele asupra ocupării forţei de muncă din cauza blocajelor comerciale sau a scăderii cererii, potrivit ministrului Economiei, Iulia Sviridenko, pe Facebook).

Este, a avertizat ministrul, doar un calcul provizoriu, făcut după o lună de război. Kievul îi va cere atacatorului, Moscova, despăgubiri, inclusiv prin intermediul instanţelor de judecată şi cu scopul, printre altele, de a avea acces la fondurile ruseşti îngheţate ca urmare a sancţiunilor, a spus Iulia Sviridenko.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#pierderi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Finlanda și Regatul Unit discută despre posibilități de limitare a mișcării tancurilor petroliere fantomă din flota rusească. Aceste nave nu doar că transportă petrol, sfidând limitele de preț din Occident, dar reprezintă și o amenințare pentru mediu, deoarece majoritatea tancurilor din flotă sunt vechi și au standarde de siguranță reduse.

Reprezentanții de la Londra și Helsinki iau în considerare planuri de implicare a țărilor terțe în blocarea mișcărilor tancurilor rusești în Marea Baltică și Canalul Mânecii, a declarat ministrul finlandez de externe Elina Valtonen pentru The Guardian în timpul unei vizite în capitala britanică.

Aproximativ 100 de tancuri care transportă petrol rusesc trec pe lună prin strâmtoarea Viru (parte a Golfului Finlandei) între Finlanda și Estonia. Iarna trecută, tancurile cu vechime între 15 și 20 de ani (și fără asigurare occidentală) au reprezentat aproape 58% din exporturile rusești de petrol peste Marea Baltică (58 de milioane de barili), potrivit Kpler și un consorțiu de asigurători P&I International Group. Chiar și navele mai vechi au scos 14,8 milioane de barili.

În încercarea de a ocoli plafonul și sancțiunile occidentale, Rusia a învățat să reînregistreze rapid companiile care dețin cisterne și navele în sine. În această situație, este din ce în ce mai puțin clar cât de bine respectă tancurile și proprietarii lor măsurile de siguranță.

Există dovezi că flota din umbră ignoră cerințele companiilor de asigurări, dar este evident că în acest fel încearcă să eludeze cerințele de respectare a plafoanelor de preț, a menționat Valtonen. Prin urmare, potrivit acesteia, UE se gândește la noi sancțiuni, iar țările G7 explorează și posibilitatea de a contracara acțiunile anti-sancțiuni ale Rusiei. Ministrul a adăugat:

Luăm în considerare mai multe modalități de a îngreuna mișcarea acestor nave, ci și țărilor sub pavilionul cărora operează.

UE trebuie să colaboreze „cu parteneri și aliații din întreaga lume pentru a găsi modalități eficiente de a pune capăt acestei situații, deoarece acțiunile Rusiei nu numai că reprezintă un risc pentru mediu, ci îi permit și să continue să exporte petrol și să genereze valută pentru ea. economie”, care acum se concentrează în mare parte pe războiul cu Ucraina și confruntarea cu Occidentul.

„Vom folosi organizații internaționale și vom analiza, de asemenea, în ce măsură dreptul maritim internațional ne permite să interzicem efectiv astfel de transporturi”, a spus ministrul.

Dreptul internațional (în primul rând Convenția ONU din 1982 privind dreptul mării) asigură libertatea navigației. Prin urmare, este dificil pentru orice țară să interfereze cu circulația navelor, a recunoscut Valtonen. Dar acele legi „au fost scrise pentru o lume complet diferită de cea pe care o vedem acum”, a remarcat ea.