Războiul din Ucraina remodelează violent piaţa mondială a energiei

Mai discret sau făţiş, China şi India cumpără ţiţei din Rusia, în timp ce Europa şi SUA se luptă să scape de dependenţa de energia rusească.

În timp ce majoritatea traderilor ocolesc ţiţeiul rusesc în urma invaziei Ucrainei, temându-se pentru propria reputaţie sau de impactul sancţiunilor, rafinăriile chineze cumpără discret ţiţei rusesc ieftin, scrie Bloomberg.

Spre deosebire de rafinăriile petroliere de stat din India, care au emis o serie de oferte pentru ţiţeiul rusesc, traderii spun că procesatorii de stat chinezi negociază în privat. Rafinăriile independente ale ţării acţionează în mod similar.

În schimb, două anunţuri de la finalul săptămânii trecute evidenţiază determinarea Europei şi Statelor Unite să limiteze dependenţa de energia rusească.

Statele Unite au anunţat că intenţionează să livreze cel puţin 15 miliarde de metri cubi de gaze naturale lichefiate către UE în acest an împreună cu alţi furnizori, iar Germania s-a angajat să scape aproape în întregime de dependenţa de gazele ruseşti până la mijlocul anului 2024, potrivit Financial Times.

Ministrul german al economiei Robert Habeck a anunţat că ţara sa poate fi independentă aproape complet de gazele ruseşti chiar de la începutul verii anului 2024. Germania vizează de asemenea să devină independentă de cărbunele rusesc până în toamnă şi să-şi înjumătăţească dependenţa de petrolul rusesc până la finalul acestei veri.

Angajamentul SUA nu specifică ce proporţie din volumele adiţionale de gaze va proveni direct din America sau din alte ţări, evidenţiind dificultatea de a creşte rapid capacitatea şi de a redirecţiona contractele de pe piaţa energiei.

Pe termen mai lung, odată ce UE îşi va fi dezvoltat infrastructura GNL pentru a aduce gaze americane, livrările ar putea veni mai direct din America. UE doreşte să-şi reducă dependenţa de energia rusească cât mai rapid posibil.

Din Germania, ministrul economiei a declarat că de la invazia Ucrainei guvernul ţării sale şi-a redus dependenţa de importurile ruseşti de cărbune de la 50% la 25%, de gaze de la 55% la 40% şi de petrol de la 35% la 25%.

Potrivit JPMorgan, războiul din Ucraina este, pe lângă preţurile ridicate, unul din factorii care duc la distrugerea cererii de petrol la nivel mondial, notează Bloomberg.

Războiul din Ucraina, împreună cu sancţiunile împotriva Rusiei şi răspândirea omicron în China au un impact şi mai direct asupra cererii de petrol decât preţurile ridicate, potrivit băncii.

Aceasta şi-a redus estimarea privind cererea din T2 cu 1,1 milioane de barili pe zi şi perspectivele pentru ultimele trimestru cu 500.000 de barili. Revizuirile sunt concentrate în Europa, care rămâne epicentrul şocului geopolitic, arată aceasta.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #Energie #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Finlanda și Regatul Unit discută despre posibilități de limitare a mișcării tancurilor petroliere fantomă din flota rusească. Aceste nave nu doar că transportă petrol, sfidând limitele de preț din Occident, dar reprezintă și o amenințare pentru mediu, deoarece majoritatea tancurilor din flotă sunt vechi și au standarde de siguranță reduse.

Reprezentanții de la Londra și Helsinki iau în considerare planuri de implicare a țărilor terțe în blocarea mișcărilor tancurilor rusești în Marea Baltică și Canalul Mânecii, a declarat ministrul finlandez de externe Elina Valtonen pentru The Guardian în timpul unei vizite în capitala britanică.

Aproximativ 100 de tancuri care transportă petrol rusesc trec pe lună prin strâmtoarea Viru (parte a Golfului Finlandei) între Finlanda și Estonia. Iarna trecută, tancurile cu vechime între 15 și 20 de ani (și fără asigurare occidentală) au reprezentat aproape 58% din exporturile rusești de petrol peste Marea Baltică (58 de milioane de barili), potrivit Kpler și un consorțiu de asigurători P&I International Group. Chiar și navele mai vechi au scos 14,8 milioane de barili.

În încercarea de a ocoli plafonul și sancțiunile occidentale, Rusia a învățat să reînregistreze rapid companiile care dețin cisterne și navele în sine. În această situație, este din ce în ce mai puțin clar cât de bine respectă tancurile și proprietarii lor măsurile de siguranță.

Există dovezi că flota din umbră ignoră cerințele companiilor de asigurări, dar este evident că în acest fel încearcă să eludeze cerințele de respectare a plafoanelor de preț, a menționat Valtonen. Prin urmare, potrivit acesteia, UE se gândește la noi sancțiuni, iar țările G7 explorează și posibilitatea de a contracara acțiunile anti-sancțiuni ale Rusiei. Ministrul a adăugat:

Luăm în considerare mai multe modalități de a îngreuna mișcarea acestor nave, ci și țărilor sub pavilionul cărora operează.

UE trebuie să colaboreze „cu parteneri și aliații din întreaga lume pentru a găsi modalități eficiente de a pune capăt acestei situații, deoarece acțiunile Rusiei nu numai că reprezintă un risc pentru mediu, ci îi permit și să continue să exporte petrol și să genereze valută pentru ea. economie”, care acum se concentrează în mare parte pe războiul cu Ucraina și confruntarea cu Occidentul.

„Vom folosi organizații internaționale și vom analiza, de asemenea, în ce măsură dreptul maritim internațional ne permite să interzicem efectiv astfel de transporturi”, a spus ministrul.

Dreptul internațional (în primul rând Convenția ONU din 1982 privind dreptul mării) asigură libertatea navigației. Prin urmare, este dificil pentru orice țară să interfereze cu circulația navelor, a recunoscut Valtonen. Dar acele legi „au fost scrise pentru o lume complet diferită de cea pe care o vedem acum”, a remarcat ea.